Craciun fericit!

La multi ani fericiti!
Sint o fetita vesela, am doar trei zile si ma cheama Ariadni Antola.

Urare de la o craciunita proaspata de numai trei zile, bucuria parintilor ei si a bunicilor, matusilor si verisorilor sai.

Sarbatori fericite

Fie ca sarbatorile de iarna sa va aduca liniste, caldura si armonie in suflet. 

Craciun Fericit si un An Nou plin de realizari!

Covrigei brezel/pretzel

Ati vazut filmul “Codin”?

De ce va intreb?

Sa va povestesc ceva din care veti intelege singuri intrebarea mea.

Dupa “revolutie”, cind televiziunea capatase ceva libertate insa nu aparusera cablistii inca, ne bucuram in familie de momente linistite in care puteam viziona si altceva decit ne oferise pina atunci TVR-ul.

Urmaream cu mare placere difuzarea episodica a amintitei pelicule si pregateam din timp atmosfera cu ceva rontaieli.

Atit de captivati eram de actiunea filmului, poate datorita faptului ca se desfasura in locuri familiare din portul nostru, sau poate era emotia povestii lui Panait Istrati, ori poate faptul ca actorul principal al filmului - Alexandru Virgil Platon, era invatatorul nepoatei noastre Antola, incit pina la finalul episodului constatam ca rontaielile erau insuficiente, ceea ce ne facea sa planuim o cantitate mai mare pentru urmatorul episod.

Cu toate aluaturile fragede din comert si cu toate ofertele de foietaje calde, si mai ales datorita faptului ca copiii au zburat din cuib, disparind astfel motivatia, nu am mai preparat de mult minunatele saratele.

M-a intors cu cheia Paula Gafitescu, cind a postat covrigeii pregatiti pentru intimpinarea lui Mos Neculai.

Cu mare emotie m-am mobilizat si m-am apucat sa trebaluiesc: covrigei sarati cu chimen sau mac.

Se prepara un aluat elastic, potrivit de tare din:
- 500 grame faina
- 10 grame drojdie uscata (1 plic Dr Oetker)
- o lingurita zahar
- 3 - 4 linguri lapte
- 3 linguri untura de porc
- 2 albusuri
- 100 grame smintina
- o lingurita sare gema
- 200 grame brinza feta
- o lingura seminte de chimen
- o lingura seminte de mac

Se cerne faina intr-un vas. Facem o adincitura in mijloc si punem acolo drojdia si zaharul. Adaugam doua linguri de lapte caldut omogenizind drojdia pina face basici.

Punem si untura.

Framintam fara prea multa concentrare un aluat sfarimicios peste care adaugam smintina si albusul putin batut de la doua oua.

Incorporam ingredientele framintind energic pina obtinem o minge de aluat.

Adaugam 200 grame brinza rasa si o lingura seminte de chimen si continuam framintarea.

Presaram faina pe masa de lucru si intindem o foaie de aproximativ 5 mm grosime apoi decupam cu o forma covrigeii

pe care ii asezam intr-o tava tapetata cu foaie de copt.

Amestecam galbenusurile rezultate prin separarea de albusurile pe care le-am folosit in aluat cu o lingura de lapte, ungem covrigeii si presaram deasupra seminte de mac.

Se introduce tava in cuptorul preincalzit la 180 de grade lasind sa se coaca covrigeii incet, pina se auresc.

Sint deliciosi.

Crocanti, putin sarati, aromati, pot inlocui cu succes un aperitiv.

Amandine

Am fost nedreapta cu amandinele mele.
Nu stiu de ce am tot aminat postarea lor.
Poate pentru faptul ca nu m-am straduit sa le fac glazura aceea extraordinara, care, pe linga faptul ca le da un aspect apetisant, le imbogateste buchetul aromat si savuros.
M-am gindit sa ma revansez pentru asta si sa le impodobesc, in schimb, festiv, fiind destinate intimpinarii lui Mos Nicolae.
Iata-le:

Au fost delicioase, insiropate, si de efect.

Pentru blat am avut nevoie de:
- 8 oua
- 250 grame zahar
- 8 linguri de faina
- 4 linguri cacao
- un praf de copt
- 3 linguri ulei

La crema am utilizat:
- 300 grame ciocolata neagra (52% cacao)
- 350 ml smintina grasa de separator

Iar siropul a fost realizat din:
- 250 grame zahar
- un pahar apa + 6 linguri apa
- o lingura esenta de rom

Intii am separat galbenusurile de albus si am adaugat 250 grame de zahar.

Se bat albusurile spuma tare pe treapta de viteza mare a mixerului,

apoi adaugam galbenusurile, incorporindu-se in bezeaua obtinuta anterior.

Adaugam uleiul si mixam pina obtinem o compozitie cremoasa.

Este momentul sa adaugam cele 4 linguri cu cacao, amestecind cu grija pina la omogenizare.

Se adauga faina si continutul unui plic de praf de copt, pe care il stingem cu citeva picaturi de zeama de lamiie, apoi mixam compozitia.

Rasturnam aluatul obtinut intr-o tava tapetata din vreme cu hirtie de copt, uniformizam pentru obtinerea unui blat frumos, apoi introducem la cuptor la o temperatura de 200 grade Celsius,

unde va ramine pina marginile se vor desprinde singure de pe hirtia de copt iar suprafata va deveni lucioasa. Se inchide focul si se lasa blatul pentru 5 minute in cuptor dupa care se scoate pe un gratar lasindu-se sa se raceasca pina pregatim siropul si umplutura.

Preparam crema ganache, rasturnind continutul unui pahar de smintina intr-un vas pe care il vom pune direct pe flacara aragazului, si rupind ciocolata in bucati o adaugam peste smintina din vas.

Amestecind usor vom lasa totul pe foc pina ciocolata se topeste incorporindu-se in smintina incalzita fara sa dea in fiert.

Se inchide aragazul lasindu-se crema sa se raceasca apoi se introduce vasul in frigider pentru cel putin 2 ore. Nu trebuie sa se intareasca, trebuie sa ramina cremoasa si usor de intins pe blat.

Pregatim si siropul, aestecind 250 grame zahar cu sase linguri de apa si asezam vasul pe foc. Cind va catata culoarea mierei de albine si aceeasi consistenta,

stingem cu un pahar cu apa si adaugam esenta de rom (dupa preferinta) apoi lasam sa se topeasca caramelul, obtinind siropul cu care vom insiropa blatul amandinei.

Vom asambla prajitura, impartind blatul in doua, pe lung, asezind o parte ca baza. Insiropam din abundenta apoi distribuim uniform crema ganache (eu am utilizat 3/4 din crema pentru umplutura, pastrind restul pentru decorarea superioara). Se acopera cu cealalta parte de blat pe care il insiropam cu restul de sirop apoi decoram dupa preferinta (mea culpa - am utilizat restul de crema in locul glazurii). Se lasa la frigider inainte de servire pentru minim doua - patru ore.
Nu stiu daca sinteti de acord cu faptul ca am denumit aceste minunate prajituri "amandine" insa au fost desavirsite iar asistenta a cerut portie dubla.

P.S. Decoratiunea cu visc din fondant a fost o improvizatie insa cu efect rasunator. 

Premii, cu drag

Astazi am o dispozitie speciala.
Mi-au inspirat-o competitiile culinare ce s-au desfasurat in ultima vreme.
Am asistat cu placere la o desfasurare de forte, ambitii, idei, dar in principal de talent.
De aceea, m-am hotarit sa acord si eu citeva distinctii preferatelor mele si o fac cu mare placere.
Premiul consta intr-un banner

ce atesta valoarea de cinci stele a urmatoarelor bloguri:

- Made by Silvia: http://madebysilvia.blogspot.ro/
- Enjoy dessert: http://enjoydessert.blogspot.ro/
- Culorile din farfurie: http://culoriledinfarfurie.blogspot.ro/
- Angel's food: http://angi-food.blogspot.ro/
- DiaMar-bucataria galbena: http://diamar99.blogspot.ro/
- Dulciuri fel de fel: http://www.dulciurifeldefel.ro/
- Preparam si mincam: http://danielaincucina.blogspot.ro/
- Dulcegarii culinare: http://www.dulcegarii-culinare.ro/

Va urmaresc cu mare drag, experimentez cu incredere retetele postate de voi si nu ma pot opri sa va admir inventivitatea, daruirea si talentul de a surprinde in imagini minunatele voastre realizari.

FELICITARI!

Supa crema de ciuperci

Nu sint nostalgica dupa binefacerile erei comuniste, insa o amintire din acea vreme are legatura cu postarea mea de astazi.
Pe vremea cind Casa Sindicatelor punea la dispozitia salariatilor bilete pentru petrecerea concediului de odihna in statiuni, parintii mei au achizitionat un astfel de bilet de vacanta intr-o statiune noua de pe litoralul romanesc, una dintre "perlele" abandonate astazi.
Intr-o astfel de locatie, oamenilor muncii li se puneau la dispozitie camere confortabile de cazare cu un standard pe care foarte multi dintre acestia nu il aveau acasa, iar pentru hrana primeau cartele pe baza carora  li se serveau trei mese pe zi: mic dejun, prinz si cina, la "restaurantul - cantina" arondat hotelului in care erau cazati.
La ora mesei (indeosebi la prinz) in fata restaurantului se formau cozile de oameni flaminzi, ce urmau sa ocupe in serii locuri la mese in asteptarea meniului alcatuit din supa/ciorba, felul doi si desert.
Departe de a fi un festin meniul era de cele mai multe ori satisfacator.
O ciorba de fasole - la discretie, servita in castroane mari, ori pirjoalele moldovenesti cu cartofi piure, eugenia sau marul, reuseau sa nultumeasca consumatorul.
Duminica aducea ceva schimbare in meniu, in locul ciorbelor servindu-se supe-crema cu crutoane iar felul doi avind in completare o generoasa salata de varza rosie sau alba.
Asa se face ca intr-o duminica am fost placut surprinsa de crema de ciuperci cu crutoane (depozitate din belsug in cosuri mari in mijlocul mesei). Era ceva ce eu nu mai mincasem pina atunci insa experienta a fost pe placul meu.
Cind am devenit gospodina la casa mea, mult mai tirziu fata de momentul experimentului Cap Aurora, am inceput sa pregatesc personal supa crema de ciuperci, din considerente justificate atit de gustul deosebit cit si  datorita valorilor nutritive pe care le ofera.
Asadar despre asta era vorba: supa crema de ciuperci

Fara a avea pretentia ca procedura prepararii imi apartine eu pregatesc aceasta crema in modul urmator:

- pentru patru portii curat ceva legume: un morcov, o radacina de patrunjel, o felie de radacina de telina si o mina de frunze de telina, o ceapa, un ardei gras.

Pregatesc si jumatate de kilogram de ciuperci - de preferinta champignion, spalindu-le bine cu multe jeturi de apa rece, fara sa pierd vremea curatindu-le de coaja insa utilizind o perie pentru curatarea coditelor de eventualele urme de tarina.

Tai totul in bucati mari rasturnindu-le in mixer si tocindu-le grosier.

Amestecul rezultat il pun la calit intr-o tigaie cu doua - trei linguri de ulei de masline.

Dupa ce legumele s-au inmuiat putin, adaug o cana mare de apa si las pe foc sa clocoteasca acoperit, sub un capac, pentru 20 de minute.

Indepartez capacul, inchid focul si las compozitia sa se racoreasca putin. Apoi o rastorn din nou in mixer amestecind la viteza mare pina ce devine cremoasa.

Crema rezultata o pun intr-o oala adaugindu-i apa cit sa obtin cele patru portii de supa. O las pe foc inca zece minute dupa ce incepe sa fiarba, potrivind intii de sare, apoi inchid focul.

Dupa preferinta se drege cu smintina inainte de a fi servita.



Este o supa usoara, hranitoare, atit de gustoasa ca nu poti sa nu servesti si a doua portie.

 Combinatia cu crutoane este absolut delicioasa.