Cine nu stie cit valoreaza un mic dejun?
Cita energie iti ofera pentru munca epuizanta de peste zi?
Cui nu ii plac cartofii prajiti?
Cine nu isi doreste un pachetel gustos?
Sint citeva intrebari la care va pot oferi o varianta de raspuns, sugerindu-va o reteta pe care, sigur nu am inventat-o eu, insa pe care am experimentat-o cu succes: omleta cu fulgi de cartofi.
Σφουγγάτο este denumirea generica in limba greaca pentru clasica omleta de la noi.
De ce va spun asta? Pentru ca mi-am amintit o situatie comica ai carei protagonisti am fost cu ocazia unei deplasari de lucru in Grecia, cind, la sfirsitul programului, am mers impreuna cu un bun coleg si prieten sa mincam la o kαντινα (restaurant aflat pe o platforma industriala).
Intrebind ce preparate ar putea sa ne recomande, raspunsul a venit prompt: σφουγγάτο, intr-o greaca cu usor accent strain. Intrebindu-l romaneste pe sotul meu ce inseamna ceea ce ni se oferea, am citit ceva uimire pe fata tinerei ce ne facuse oferta, dupa care, mi-a explicat intr-o curata romaneasca: omleta cu cartofi (oμελέτα με πατάτες). La fel de surprinsi ca si ea, am izbucnit toti in ris, spre nedumerirea colegului nostru. Ne-am distrat apoi toti de intimplare, dindu-ne seama de adevarul vorbei "cit de mica e lumea". Compatrioata noastra era de loc din Tulcea si isi urmase sotul in Grecia, in cautarea unui cistig mai bun, si si-a manifestat vadit bucuria de a ne intilni in acel loc, oferindu-ne portii duble de omleta cu cartofi prajiti, spre disperarea noastra (erau cit roata carului :D).
Marcata de acea intimplare, multa vreme nu am mai mincat asa ceva dar, pentru ca nu cred ca exista cineva care sa poata afirma ca nu ii plac cartofii prajiti, sau daca exista eu nu ma numar printre acestia, am cautat o varianta mai usoara, ajungind la cea pe care v-o prezint azi.
Pentru o portie sint necesari doi cartofi,
pe care, cu ajutorul razatoarei mari, ii transformam in fulgi.
Cita energie iti ofera pentru munca epuizanta de peste zi?
Cui nu ii plac cartofii prajiti?
Cine nu isi doreste un pachetel gustos?
Sint citeva intrebari la care va pot oferi o varianta de raspuns, sugerindu-va o reteta pe care, sigur nu am inventat-o eu, insa pe care am experimentat-o cu succes: omleta cu fulgi de cartofi.
Σφουγγάτο este denumirea generica in limba greaca pentru clasica omleta de la noi.
De ce va spun asta? Pentru ca mi-am amintit o situatie comica ai carei protagonisti am fost cu ocazia unei deplasari de lucru in Grecia, cind, la sfirsitul programului, am mers impreuna cu un bun coleg si prieten sa mincam la o kαντινα (restaurant aflat pe o platforma industriala).
Intrebind ce preparate ar putea sa ne recomande, raspunsul a venit prompt: σφουγγάτο, intr-o greaca cu usor accent strain. Intrebindu-l romaneste pe sotul meu ce inseamna ceea ce ni se oferea, am citit ceva uimire pe fata tinerei ce ne facuse oferta, dupa care, mi-a explicat intr-o curata romaneasca: omleta cu cartofi (oμελέτα με πατάτες). La fel de surprinsi ca si ea, am izbucnit toti in ris, spre nedumerirea colegului nostru. Ne-am distrat apoi toti de intimplare, dindu-ne seama de adevarul vorbei "cit de mica e lumea". Compatrioata noastra era de loc din Tulcea si isi urmase sotul in Grecia, in cautarea unui cistig mai bun, si si-a manifestat vadit bucuria de a ne intilni in acel loc, oferindu-ne portii duble de omleta cu cartofi prajiti, spre disperarea noastra (erau cit roata carului :D).
Marcata de acea intimplare, multa vreme nu am mai mincat asa ceva dar, pentru ca nu cred ca exista cineva care sa poata afirma ca nu ii plac cartofii prajiti, sau daca exista eu nu ma numar printre acestia, am cautat o varianta mai usoara, ajungind la cea pe care v-o prezint azi.
Pentru o portie sint necesari doi cartofi,
pe care, cu ajutorul razatoarei mari, ii transformam in fulgi.
Incingem intr-o tigaie doi stropi de ulei, in care, mai mult frigem decit prajim, fulgii de cartofi, avind grija sa se rumeneasca uniform.
Intre timp, batem bine doua oua cu un praf de sare,
pe care le vom arunca peste cartofi atunci cind acestia vor fi auriti.
Cind oul s-a inchegat, intoarcem cu grija omleta, rumenind-o si pe cealalta parte.
Se scoate pe o farfurie servindu-se impreuna cu o salata, care poate fi alcatuita din muraturi sau, din legume proaspete.
In orice combinatie alegeti sa o serviti veti obtine o masa apetisanta, pentru mic dejun, prinz sau cina, intr-un timp scurt, fara prea mult efort, cistigind astfel mai multa vreme pentru dumneavoastra, sau pentru a petrece alaturi de familie. Intotdeauna sintem deficitari la cest capitol, coplesiti de problemele zilnice, stresante.
In viziunea mea, asta e un prinz sanatos si primul si al doilea fel... Multumesc pentru masa, servesc cu placere... Pupici si week-end placut !
RăspundețiȘtergereAaaa...ce mancarica buna, imi place combinatia asta, imi place omleta in neral. Pup
RăspundețiȘtergereO bunatate frumoasa.Imi place mult.Pupici!
RăspundețiȘtergere