E toamna iar.
Cu ramuri pline de rod indoindu-se catre tarina, in semn de
supunere, si lasind ofranda pamintului ce hraneste radacinile.
Covorul de frunze
rasucite intr-o perfecta asortare cu lampioanele gutuilor galbui isi combina
parfumul cu patina de vechi si plimbari prin padure.
Inconfundabila aroma ce imi aduce in coltul genelor un picur
perlat, stirnindu-mi nostalgia vremurilor copilariei, cind, intrind in camera
Didinei mele dragi, ma intimpina mirosul gutuilor infasurate in foi de ziar,
insirate pe pervazul ferestrei cu perdele de borangic, pe soba rece, ori pe
dulapul miraculos din care, din vreme in vreme, miinile cu pielea stravezie imi
ofereau dulci recompense pentru bucuria pe care i-o faceam, iubind-o.
Buna mea!
Nici vorba.
Domnisoara de moda veche, traind solitara, imi daruia toata
afectiunea ei, tratindu-ma cu delicatese fine (chaudeau, serbet), dar rasfatindu-ma
si cu lucruri simple precum un compot de gutui, ori un cozonac cald (framintat
la ceas de noapte cu mine ajutor de nadejde in fixarea vailingului).
Calde amintiri inaltindu-se din aburii parfumati ai compotului
de pe plita.
Compot de gutui, tonic, dulce – acrisor, in culori insufletite,
luminoase.
Se obtine un compot cu bogate calitati nutritive si cu un efect considerabil asupra organismului, preparat din gutui necuratate de coaja, in urmatoarele proportii:
- 1 litru de apa la o gutuie
- 50 grame zahar brun
- scortisoara, dupa preferinta
- ceva cuisoare intregi, la alegere
Eu am preparat un compot din doua gutui, pentru consum imediat.
Se spala bine gutuile, indepartind puful auriu. Se taie in bucati potrivite dupa care se pun intr-un vas adaugindu-se doi litri de apa.
Se fierb pina ce lichidul scade la jumatate, dupa care se adauga 1/2 pahar de zahar brun (100 grame), o lingurita de scortisoara si citeva cuisoare intregi, lasindu-se sa mai dea doua - trei clocote.
Se recomanda consumul in scop curativ a doua cani pe zi intr-o cura de trei saptamini, prevenind problemele de digestie.
Compot de gutui n-am mincat niciodata, dar te asigur ca dupa ele sint innebunita, mincam la greu dulceata de gutui cind eram mica, chiar si atunci cind mai raminea un pic zaharisita pe fundul borcanului... Am o singura gutuie in casa, ma duc sa iau o inghititura ca sa-mi treaca de pofta compotului...
RăspundețiȘtergereWow, superb!! Stiai ca asta e compotul meu preferat?? Mi se pare grozav de aromat, la fel ca si dulceata care e grozava! Primesc un borcanel de la tine? ;;)
RăspundețiȘtergereAmintirile tale, mama, parca sint din cartile mele preferate, dintr-o alta lume...
RăspundețiȘtergereMa duc cu gandul la perioada interbelica, la bucurii simple, la culori naturale, la o societate mai putin bazata pe consum si pe materialism...
Un compot gustos si parfumat.Foarte mult imi place.
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Arata tare bine compotelul si nu ma indoiesc nici o secunda ca n-ar fi delicios!
RăspundețiȘtergereNu stiu cum va fi compotul...dar introducerea e fermecatoare!!! Melancolia vremurilor vechi ne cuprinde pe toti din cand in cand! Felicitari pentru vorbele frumoase ce insotesc aceasta reteta!!!
RăspundețiȘtergereAndrew din America ,dragii mei de 42 de cind locuiesc in STATE ,EU conduc in fiecare toamna 52 de mile ca acest fruct ca si visinii sint rare ,aici ,dar va asigur cind toti prietenii ne viziteaza ,prima intrebare este asa ca Profesore la plecare ne .......LOVESTI cu un borcanel de compot de GUTUi.....Sigur ca da !!!Numai bine la toata lumea , cu respect Andrew.
RăspundețiȘtergere