Chiftele de calamari - Καλαμάρι κεφτέδες

Vara asta mi-am incarcat putin bateriile oferindu-mi o vacanta acolo unde imi place mie atit de mult: in Grecia.

Soare, mare, peisaje idilice, toate mi-au dat senzatia ca nu mai sint eu, cea din fiecare zi.

M-am avintat inotind in valurile de culoarea turcoazului pina cind chipurile celor de pe mal se confundau cu nisipul, traind sentimentul ca nu mai am greutate proprie si dorindu-mi ca momentul sa dureze la nesfirsit. 

M-am bucurat cu naivitatea unui copil urmarind crabii si aricii de mare la treaba, scotocind prin cochiliile scoicilor, m-am extaziat in fata minunilor rezultate din imbratisarea continua a valurilor cu stincile, am admirat stringind cu putere mina sotului, cu capul plecat pe umar si ochii mijiti, leganarea barcilor cu pinze, si am incercat sa surprind mirajul prin obiectivul aparatului foto, hrana pentru suflet atunci cind viltoarea vietii ti-l goleste.

Nu am rezistat nici deliciilor culinare degustate intr-un cadru autentic la taverna Mouses, cu un fond muzical plin de esenta si continut, care, sincera sa fiu, mie imi curge prin vene.

Sardele fripte imperecheate - Σαρδέλες παντρεμένες, caracatita - χταπόδι, hamsie prajita - γάβρος, frigarui - σουβλάκι, kebab - Κεμπάπ, inele de calamari - καλαμαράκια, toate alaturi de piinea calda pregatita in cuptorul propriu, nelipsita salata greceasca sau dovleceii pane - κολοκυθάκια - preferatii fiicei mele Irini, alaturi de traditionalul tzatziki - τζατζίκι, totul stropit cu berea originala, locala, Mythos.

Excelenta bucatarie, familiara, simpla si sanatoasa, apetisante preparate, gusturi inconfundabile, marcate de condimente locale echilibrate si parfumate.

Pentru ca trecerea de la vacanta la cotidian sa nu fie brusca, intoarsa in bucataria mea, mi-am propus sa pregatesc ceva in aceeasi nota, ba chiar m-am pregatit achizitionind provizii pretioase de oregano - Ρίγανη.

Provocata de faptul ca nu am avut ocazia sa gust specialele chiftele de calamar, care, cu toate ca se aflau in meniu nu fusesera pregatite in bucataria restaurantului, am decis ca acesta sa fie preparatul de tranzitie.

Asadar, chiftele de calamar - Καλαμάρι κεφτέδες (kαλαμάρoκεφτέδες):

Intuind reteta, convinsa fiind ca pe linga ingredientele obisnuite, sare, piper, ou, patrunjel, va trebui sa adaug ceva care sa potenteze calitatile fructelor de mare si ceva care sa dea vigoare compozitiei, am dichisit amestecul astfel:

- 1/2 kilogram trunchi de calamari 

- 2 cepe albe

- o legatura patrunjel verde

- doua felii de piine

- piper, dupa preferinta

- o lingurita oregano

- un ou

- 25 ml ouzo (facultativ)

- 4 linguri faina

- ulei, pentru prajit

- sare se va adauga dupa gust tinind cont ca fructele de mare au un continut natural de sare.

Curatam ceapa, spalam patrunjelul si taiem calamarul in bucati potrivite.
Trecem totul prin masina de tocat adaugind la sfirsit si feliile de piine inmuiate (in apa sau lapte) si bine stoarse.

Se condimenteaza si se adauga un ou (tot acum se adauga si ouzo - daca doriti), omogenizindu-se compozitia cu miinile, transformind-o intr-un amestec compact.

Se lasa 20 de minute sa se odihneasca, timp in care se vor combina aromele iar miezul de piine va absorbi umiditatea in exces a compozitiei.
Portionam cu o lingura, formind bile pe care le dam prin faina, urmind sa scuturam excesul de faina prin turtirea bilelor intre palme si scuturindu-le in acelasi timp.
Se aseaza pe rind in tigaie, prajindu-le uniform pe ambele fete, intr-o baie de ulei.

Se scot pe servetele de hirtie, indepartind in acest fel uleiul in exces.
Se servesc reci, insotite de un sos de iaurt cu usturoi si patrunjel tocat.