Peste prajit

Departe de nebunia orasului ne poarta pasiunea pescuitului, in linistea canalelor din Delta, acolo unde plaurii ascund cirdurile de pelicani si lebede, bitlani sau cufundaci.
Spectacolul oferit de natura si satisfactia unei competitii mereu cistigate, chiar si cind captura nu e foarte mare, ne face sa revenim cu placere.
Acolo, in "locul perfect" pentru pescuit, mai la anafoare, unde se involbureaza apa, apar incet dar sigur, capturile. Rosioare cu circa grasa sau vaduvite nervoase, caras cocosat sau chiar caracuda si lin.

Cind am spus ca sotul meu e pescar, nu m-am laudat.

Spun asta bazindu-ma pe captura ce sta frumos rinduita in sertarele frigiderului, purtind data la care a fost pescuit pestele, asa incit sa fie consumat in ordinea prinderii.

Si cum cel mai simplu de pregatit dar si foarte gustos este pestele prajit, m-am pus pe treaba.

Am curatat pestele, nu mai mult decit poate fi consumat odata, spalindu-l in mai multe ape.
Apoi am aruncat deasupra un praf de sare sa lege carnea si l-am lasat sa prinda gust pentru vreo jumatate de ora.
Pregatesc pe o farfurie faina prin care voi trece pestele inainte de a-l pune la prajit.
Pun tigaia pe foc, si cind uleiul este incins (verific lucrul acesta aruncind doua fire de faina in ulei si daca sfiriie este tocmai bun), tamponez pestele cu hirtie absorbanta sa inlatur apa, apoi il trec prin faina scuturind surplusul si il aliniez in tigaie.
Il intorc incet pe ambele parti si cind este rumenit il scot pe un platou pe servetele de hirtie ca sa indepartez excesul de ulei.

Se poate servi cu mujdei de usturoi, sau doar stropit cu lamiie, impreuna cu un vin alb sec.

Pofta buna!