luni, 18 aprilie 2016

Ciorba de primavara cu leurda, loboda si urzici

Sa incepem saptamina cu o ciorba de sezon detoxifianta.
Usoara, proaspata, sanatoasa, reduce incarcatura toxica cu care a fost bombardat organismul in anotimpul rece.
O cura de vitaminizare cu verdeturi are avantajul eliminarii naturale a toxinelor fiind in acelasi timp o infuzie de minerale, antioxidanti si vitamine.
Din acest motiv, ar trebui ca verdeturile sa se afle mereu pe masa noastra, completind meniul zilnic.
Urzicile
Sunt recomandate într-o serie de afecţiuni, de la cele ale rinichilor până la afecţiunile reumatismale. Ele conţin un număr mare de aminoacizi, vitamine - A, B2, C şi K - clorofilă, săruri minerale - calciu, magneziu, fier, siliciu - substanţe proteice, acizi - pantotenic şi folic. Mai exact, urzicile sunt indicate persoanelor care suferă de afecţiuni renale, ale prostatei şi vezicii urinare, în afecţiuni circulatorii, gastrice, hepatice şi intestinale, indigestii, în ascită, reumatism, gută, obezitate, astm bronşic, tumori şi profilaxia cancerului. Aşadar, urzicile vitaminizează şi remineralizează organismul, elimină starea de anemie, curăţă sângele de toxine şi îl fluidifică. Urzicile se pot folosi în mâncăruri (piure, tocăniţă, ciulama) sau sub formă de ceai ori tinctură.
Ştevia
Ştevia este considerată un adevărat vindecător pentru organism. Nu conţine calorii, dar este bogată în proteine, fibre, carbohidraţi, fosfor, zinc, calciu, potasiu, magneziu şi vitaminele A şi C. Această plantă acţionează ca un diuretic natural, ajutând organismul să elimine lichidele în exces. Totodată, are capacitatea de a regla nivelul glicemiei, de a scădea apetitul pentru dulciuri şi de a tempera pofta de mâncare, fiind indicată mai ales celor care suferă de diabet sau de hipoglicemie. Studiile arată faptul că ştevia este excelentă pentru stimularea energiei mentale şi fizice şi poate chiar înlătura bacteriile care determină apariţia cariilor dentare. În plus, ştevia ajută la digestie, reglează tensiunea arterială şi este un „ingredient” sigur în dietele de slăbire. S-a constatat faptul că persoanele care beau o ceaşcă de ceai de ştevie cu 30 de minute înainte de masă au un apetit scăzut, iar dacă vei bea ceai de ştevie ori de câte ori simţi nevoia de a consuma dulciuri, în numai o săptămână pofta exagerată va dispărea. În funcţie de preferinţă, ştevia poate fi consumată sub formă de ciorbă, mâncare cu orez, piure sau salată în combinaţie cu alte legume de sezon.
Loboda
Unele dintre cele mai cunoscute beneficii pentru sănătate ale lobodei includ capacitatea sa de a regla digestia, de a îmbunătăţi sănătatea rinichilor, de a întări sistemul imunitar, de a detoxifia sângele sau de a regla cardiovascularitatea. De asemenea, unii specialişti susţin faptul că un consum regulat de lobodă ar putea ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer şi boli cronice.
Tot ce va ramine de facut este sa mergeti in piata si sa umpleti plasa cu cele mai proaspete frunze de leurda, urzici, loboda, nu treceti pe linga patrunjel si leustean, vreo citeva legaturi de ceapa verde si dati fuga cu ele  in bucatarie. 
Nu va trebuie mult timp ca sa le transformati intr-o delicioasa ciorba primavaratica.




Ca pentru orice ciorba avem nevoie de ceva legume radacinoase:




- 2 morcovi
- 2 radacini de patrunjel
- 1/4 radacina de telina
Mai adaugam:
- 2 ardei grasi (eu am avut jalapenos - usor picanti)
- o legatura ceapa verde
- o legatura leurda
- o legatura loboda
- o gramajoara de urzici, cam aceeasi cantitate cu loboda
- 4 - 5 cartofi noi, mici
- citeva fire de patrunjel
- citeva fire de leustean
- 500 ml bors natural din tarite
- 3 linguri ulei de masline
- un ou
- doua linguri de smintina, dupa preferinta
- 300 ml apa
- sare, dupa gust
Intii tocam marunt morcovii, telina, patrunjelul si ceapa si le punem la calit in uleiul de masline.



Maruntim si ardeii si ii adaugam in cratita inabusind totul la foc mic:




Cind s-au inmuiat legumele stingem totul cu 300 ml apa calduta si lasam sa dea in clocot.
Tot acum se pun si cartofii.




Intre timp, spalam bine verdeturile si le scurgem de apa apoi se toaca si ele:
leurda




urzicile



si loboda



adaugindu-se fierturii din vas.
Punem si orezul si lasam sa fiarba inca 10 minute.




Verificam bobul de orez si daca este fiert al dente turnam borsul.




Potrivim fiertura de sare, dupa preferinta.
Cit timp da ciorba in clocot, dupa ce am adaugat borsul, batem un ou



si il turnam in fir subtire, amestecind continuu, in fiertura, ingrosind-o cu ceva zdrente de ou.




E momentul sa adaugam patrunjelul si leusteanul maruntite





dupa care inchidem focul si acoperim cu un capac, astfel incit verdeata adaugata la sfirsit sa isi elibereze aromele, imbogatind gustul ciorbei.



Aceasta ciorba este buna atit calda cit si rece, dar, sigur, si cu un adaos de smintina.
Racoritoare, satioasa si foarte apetisanta.



vineri, 15 aprilie 2016

Pilaf cu ciuperci Mini King Oyster, chives si sofran

Daca e vineri, merge o mincare fara carne.
Dar daca alegem sa preparam un pilaf cu ciuperci, consumatorii carnivori vor fi placut surprinsi de gustul bogat, asemanator stridiilor, al delicatelor legume, cu o denumire pe masura elegantei cu care le-a daruit natura, aceea de a purta o palarie.
Suple si zvelte, ca o adolescenta interbelica ce-si purta micuta palarie pe virful crestetului subliniind chipul luminos, ciupercile Mini King Oyster - originare din bazinul Mediteranean, sint si cele mai apreciate, pentru calitatile lor antioxidante, pentru textura lor plina, pentru gustul subtil cu aroma de nuca.
Proprietatile culinare ale acestor ciuperci sint potentate prin gatire termica inalta, cu accent pe gustul sarat.
Baza preparatului o constituie supa de legume, imprimindu-i acestuia dulceata morcovilor, patrunjelului si telinei, pentru echilibrarea careia este necesara si o nota picanta.
Ca sa nu compromitem armonia oferita de aromele discrete, se recomanda condimentarea in aceeasi nota, motiv pentru care am ales chives, adaugindu-l la sfirsitul gatirii, ca sa nu ii alterez proprietatile.
Si cum la o mincare cu orez nu putea lipsi sofranul ...





Din ingredientele enumerate mai jos rezulta doua portii generoase, necesitind multiplicarea lor in functie de numarul de persoane ce se vor afla la masa noastra.

- 300 grame ciuperci King Oyster
- 50 grame chives
- un virf de cutit sofran
- 1 litru supa de legume
- 2 linguri ulei de masline
- 100 grame orez cu bob rotund
- sare, piper - dupa gust

Se spune ca aceste ciuperci nu contin impuritati dar eu le-am spalat sub un jet de apa rece dupa care le-am scurs si le-am sters cu hirtie absorbanta.


Intr-o tigaie am incalzit uleiul de masline si am rumenit bine ciupercile.


Am adaugat supa de legume


si orezul


lasind sa fiarba cam 20 de minute, pina cind bobul de orez este fiert al dente si zeama a scazut aproape in totalitate.
In acest moment toc firele de chives si le presar peste orezul din vas.


Este rindul sofranului


dupa care amestec usor, inchid focul si acopar vasul cu un capac.
Orezul va continua sa se gateasca, absorbind restul lichidului din cratita dar pastrindu-si forma fara ca boabele sa se lipeasca intre ele.
Aroma cepsoarei va condimenta placut, usor iute, iar sofranul isi va elibera culoarea, imprumutind preparatului nuante aurii.



Secret! Poate fi o garnitura speciala pentru o friptura buna.
:D
Cum spune o vorba romaneasca: cea mai buna leguma e carnea!

joi, 14 aprilie 2016

Quiche cu praz, fenicul, baby spanac si bacon

Pentru mine, sarea este un ingredient indispensabil si nu oricum, intotdeauna putin mai mult decit necesar.
Un obicei nu tocmai sanatos insa, daca ar fi sa il citez pe socrul meu, un om tare cumpatat, as spune ca organismul stie mai bine de ce are nevoie.
Nu vreau sa fac o pledoarie pentru sare, acesta fiind privilegiul unor persoane care chiar s-au documentat in domeniu, dar stiu un lucru: sarea potenteaza aromele, subliniind gustul mincarii.
Acesta este si motivul pentru care ma dau in vint dupa preparatele sarate: placinte, pateuri, saratele.
Pentru combaterea monotoniei, vezi sirul placintelor, m-am gindit sa pregatesc o tarta „cu de toate”, mai pretentios spus, Quiche. 
Apetisanta, cu o textura bogata si combinatii de arome diverse, simplu de pregatit - chiar si cu ce ai prin frigider, fie legume, fie preparate din carne, sau, toate la un loc, nu se poate sa nu va placa.




Scapati usor, fara sa mergeti la cumparaturi, folosind:

pentru aluat:
- 250 grame faina (alba sau din griu dur)
- 100 grame untura (sau unt)
- 1/2 lingurita sare
- 1 + 1 galbenus de ou
- 1/4 pahar apa calduta
- o lingura otet

pentru umplutura:
- o bucata fenicul
- o bucata praz
- 500 grame baby spanac
- o legatura patrunjel verde
- 300 grame brinza feta de capra
- 100 grame bacon (Plaka de la Ifantis)
- 2 oua
- sare, piper - dupa preferinta
- 1/2 lingurita seminte de chimen
- 1 lingura seminte de susan
- 3 linguri ulei de masline

Se cerne faina intr-un vas si se presara un praf de sare. 
Untura se taie bucati apoi se adauga peste faina, framintindu-se usor cu degetele.


Se amesteca apa calduta cu otetul dupa care se toarna peste faina si untura incorporindu-se. 
Se adauga si galbenusul, framintindu-se putin, pina se obtine un aluat omogen, elastic si tare.
Se infasoara intr-o folie de plastic si se lasa la rece pentru aproximativ doua ore. 
Eu l-am lasat cit timp am pregatit umplutura dar poate fi pregatit si de pe o zi pe alta..


Cum pregatim umplutura?
Se curata prazul si se toaca, folosindu-se doar partea alba.
Se procedeaza in acelasi fel si cu feniculul.


Se pun legumele in tigaie impreuna cu uleiul de masline si se calesc, fara sa se rumeneasca, pina se evapora toata apa pe care o lasa.


Acum se adauga si spanacul, bine spalat si scurs.


In citeva minute se va inmuia si, amestecind usor, il vom cali alaturi de celelalte legume pina dispare toata apa lasata.
Indepartam tigaia de pe foc si lasam sa se racoreasca.
Intre timp ne ocupam de pregatirea bazei pentru amestecul umpluturii.
Maruntim brinza intr-un castron, adaugam doua oua si amestecam lejer, fara sa insistam.


Taiem fisiute baconul, tocam patrunjelul si adaugam in castron, peste brinza.


Potrivim de sare, presaram un praf de piper, adaugam semintele de chimen si susan si incorporam.
Rasturnam si legumele calite apoi omogenizam amestecul.

Pregatim tava pentru tarta pulverizind putin ulei pe margini si asezind pe fundul tavii hirtie de copt.
Scoatem aluatul din frigider si intindem pe masa de lucru pudrata cu faina o foaie de maxim 5 milimetri grosime si care sa depaseasca marginile tavii.
O asezam apoi cu grija in tava si ajustam marginile.
Intepam cu o furculita din loc in loc, ca sa nu se umfle la copt.


Se coace pentru 15 minute la 180 de grade Celsius dupa care se scoate tava din cuptor lasind aluatul sa se raceasca putin.
Se rastoarna umplututura in tava, distribuindu-se uniform pe toata suprafata aluatului (batei usor tava de blatul mesei).
Daca v-a mai ramas aluat, taiati citeva fisiute si asezati-le deasupra tartei.


Ungeti cu galbenus de ou si coaceti pentru aproximativ 30 de minute la 200 grade Celsius.
Veti scoate din cuptor o tarta rumena, consistenta si imbietoare.



Se poate consuma si calda dar, avind in vedere ca aluatul are un continut ridicat de grasimi, exista pericolul unei indigestii.
De aceea, va recomand sa o lasati sa se raceasca, fiind la fel de potrivita si la micul dejun alaturi de un pahar de lapte batut dar si ca aperitiv la masa de prinz.





Quiche, crocant, aromat si, sigur, delicios!

luni, 21 martie 2016

Humus cu avocado si seminte de chimen

Nu sint vegetariana si nici membrii familiei mele.
Nu tin post, desi uneori ar trebui sa mai facem si o cura de detoxifiere.
Pot spune doar ca mi-a placut experimentul humus si, mai mult, experimentul avocado, in varianta hand made.
Destul de rezervata altfel, as acorda un calificativ la superlativ celor doua preparate.
Si atunci, de ce nu un aperitiv care sa imbine calitatile celor doua?
Nu aveam cum sa aflu decit incercind.
Si DA!
Nu am gresit!
Ce a rezultat mi-a intrecut asteptarile: cremos dar viguros, usor picant si aromat, savuros.
Puncteaza in plus si combinatia cu ardeii jalapenos, fara sa mai punem la socoteala lipiile pufoase.





Am avut nevoie pentru pregatire de:
- o cutie boabe de naut conservate
- 4 - 5 linguri ulei de masline
- 3 linguri tahini (pasta de susan)
- 3 catei de usturoi
- zeama de la o jumatate de lamiie
- un avocado
- o lingura seminte de chimen
- facultativ, ardei jalapenos pentru servire



Intii am scurs boabele de naut de sucul in care au fost conservate.


Am curatat usturoiul si i-am scos coltul apoi l-am pus in mixer impreuna cu boabele de naut.


Dupa o prima faza de maruntire am adaugat pasta de susan, sare dupa gust si uleiul de masline, mixind totul bine pina s-a transformat intr-o pasta omogena, fina.





Acum am curatat cu o lingura miezul fructului de aovcado si l-am adaugat in pasta de naut mixind pentru omogenizare.


Se adauga si jumatate din cantitatea de seminte de chimen pregatita.


Am gustat sa vad daca mai este nevoie sa adaug ceva dupa care am turnat zeama de lamiie, dind o mixare rapida de final.
Crema rezultata se depoziteaza pentru cel putin jumatate de ora in frigider pentru ca aromele sa se combine si amestecul sa capete consistenta.
Desi humusul - aperitiv prin excelenta oriental - se serveste impreuna cu lipii crocante specifice bucatariei acestor popoare, eu am ales o varianta mai light - ardei proaspeti, putin picanti, jalapenos.
Puneti aperitivul in vase de teracota, decorati cu seminte de chimen si adaugati doua linguri de ulei de masline, apoi asezati vasul in mijlocul mesei.
Lasati consumatorii sa aleaga varianta preferata de a-l consuma, oferindu-le legume proaspete si piinici apetisante la indemina.
Ati facut astfel o introducere ce va deschide apetitul, pentru o masa sarbatoreasca cu prietenii sau pentru o petrecere intima, in familie.