marți, 23 septembrie 2014

Inghetata cu vanilie

Dusa-i vara!
Te du, nebuna infierbintata, cu pirjolul dupa tine!
Ne-ai stors fara mila si ne-ai tulburat mintile cu aburii asfaltului incins dar ne-ai oferit si bucuria de a ne lasa imbratisati de valurile marii, uluindu-ne cu apusuri in flacari.
Ai tras de marginile zilei trezind in noi temperamentul nomad, intinzindu-ne in fata drumuri nebatute inca si tremurindu-ne sub ochi destinatii morganatice spre care sa pornim dar nestiind cind vom ajunge furati de frumusetea naturii.
Dar gata!
Din nou e toamna!
Cu zile superbe, cu lumina blinda, cu frunze ruginite in culori pastelate si manunchiuri de flori tomnatice, cu paienjenis de iedere catarate pe ziduri in culori nehotarite inca, de la verde inchis la rosul carmin.
Ultimele zvicniri ale razelor de soare ma predispun la pofta de ceva buun, consumat lenevind pe un sezlong (fie el si scaun pentru pescuit), cu vintul strecurindu-se sagalnic prin par, si cu ochii mijiti indreptati catre astrul zilei, in semn de acceptare a mingiierii sale calde.
Ce spuneti de o inghetata?
O inghetata care sa imi satisfaca aceasta dorinta, incarcata cu ingrediente delicate intr-o combinatie plina de stimulente energetice, un conglomerat de vitamine naturale atit de necesare organismului ce isi pregateste metabolismul pentru hibernare. 
Inghetata cu vanilie innobilata cu aroma boabelor de struguri tamiiosi. 
Suna bine?
Nu stiu cum suna dar e delicioasa.







Amestecul e simplu si, cu exceptia batonului de vanilie - utilizat in acest caz pentru o aroma intensa, constituie reteta generala pentru inghetata de casa.
Restul, sint variatiuni.
- un pahar cu lapte
- un baton de vanilie
- un pahar de zahar
- 3 oua
- 400 ml smintina dulce de separator
- un plic zahar pudra vanilat Dr Oetker

Punem intr-un vas laptele impreuna cu jumatate din zaharul pregatit. Despicam batonul de vanilie cu un cutit ascutit, colectam miezul moale razuind in lungul batonului cu lama cutitului si il adaugam in laptele din vas impreuna cu pastaia desfacuta. Se pune vasul pe flacara mica cu scopul de a incalzi doar laptele in asa masura incit sa se realizeze transferul aromei de vanilie, fara sa fiarba.


Se indeparteaza vasul de pe foc lasindu-se laptele sa se raceasca, apoi se strecoara indepartindu-se si pastaia.


Se separa galbenusurile celor trei oua de albus adaugindu-se in laptele strecurat impreuna cu restul de zahar.


Se omogenizeaza compozitia asezindu-se apoi vasul deasupra altuia in care fierbe apa, asigurindu-ne ca vasul cu amestecul nu atinge apa si amestecind continuu pina la ingrosarea acestuia.
Se lasa sa se racoreasca.
Intre timp batem spuma albusurile rezultate in urma separarii de galbenusuri.


Pregatim si frisca, amestecind smintina de separator si zaharul pudra intii la viteza mica a telurilor pentru omogenizarea amestecului apoi trecind la treapta superioara de viteza si continuind sa amestecam pina apar creste ferme.


Se adauga crema obtinuta in prima etapa peste albusurile batute si se incorporeaza prin miscari usoare pentru a pastra aerul din spuma de albus.


Adaugam treptat si in acelasi mod si frisca.


Vom obtine un amestec pufos si cremos pe care il vom rasturna intr-un vas pentru congelator.


Se introduce in congelator pentru citeva ore putindu-se pastra astfel pentru mai multa vreme.
Inainte de servire se scoate si se lasa timp de 15 minute la temperatura camerei.
In cupe sau in cornete vafe, in cosulete de ciocolata sau napolitana, inghetata se va servi decorata cu boabe struguri parfumati sau simpla.
Deliciul va fi complet oricum!



miercuri, 17 septembrie 2014

Galuste cu prune

Toamna.
Paleta ruginie cu frunze rasucite imbraca grabit padurile, livezile, podgoriile, cimpul.
Plutesc in aer arome confuze, de fructe coapte, de grine proaspat treierate, de must ce fierbe in ciubere.
Au aparut in piata prunele, semn ca toamna nu mai are drum lung pina la noi.
Brumarii sau rosiatice, lunguiete sau rotunjoare, iti fac ocheade dulci, zemoase, parfumate si pline de vitamine.
Mijesc usor privirea pastrind prin rarisul genelor imaginea vinetie, si ii asociez in gind parfum de scortisoara si pesmet rumenit, in care se rostogolesc galuste dolofane.
Ma hotarasc rapid.
Cu pas grabit si povara pretioasa ma indrept spre casa.
Nu mai amin.
Trec direct la treaba.
Pregatesc desert cu dichis: galuste cu prune.



Pentru aluat am folosit:
- 1 kg cartofi
- 250 gr faina (si ceva in plus pentru pudrat miinile si plansa de lucru)
- 2 oua
- 1 lingura ulei
- un praf de sare

Umplutura:
- 15 - 20 prune
- 3 - 4 linguri zahar tos
- 1 lingurita scortisoara

- 250 gr pesmet
- 50 gr unt
- 1 lingura scortisoara
- 1 lingurita esenta de vanilie

Se spala bine cartofii si se pun la fiert cu coaja cu tot.

Intre timp, se scot simburii prunelor, spalate in prealabil.
Se pregateste un amestec din 3 - 4 lingur zahar tos si o lingura de scortisoara, apoi, cu ajutorul unei lingurite, umplem golul ramas dupa ce am scos simburele prunei.

Se lasa deoparte pina pregatim aluatul.

Se scot cartofii, si dupa ce s-au racorit putin se curata de coaja, apoi se paseaza ca pentru piure.

Adaugam faina, doua oua, o lingura de ulei si putina sare, framintind totul cu mina pina obtinem un aluat lipicios, insa nu foarte moale.

Pudrind palmele bine cu faina impartim aluatul in doua, rasucind doua suluri. Portionam in bucati potrivite din care formam bile. Aplatisam fiecare bila punind in mijloc o pruna.

Inchizind pruna in interior, rasucim cu palmele pina rezulta o bila omogena, procedind astfel cu tot aluatul pregatit.

Intr-un vas punem apa sa fiarba presarind un strop de sare. Cind apa da in clocot lasam focul mai  moale apoi scufundam fiecare bila in apa.

Se fierb aproximativ 5 minute, scuturind usor cratita pentru a nu se lipi de fundul vasului. Se vor ridica singure la suprafata cind sint gata, moment in care, ajutindu-ne de o spumiera, le scoatem intr-o tava.

Punem untul intr-o tigaie rasturnind deasupra pesmetul. Adaugam zaharul, scortisoara si esenta de vanilie, amestecind continuu pina ce se rumeneste totul, zaharul caramelizindu-se usor.

Se rastoarna peste galustele din tava apoi, se rostogolesc acestea pe toate partile pentru uniformizarea stratului de pesmet.



Un desert delicios in cinstea toamnei.




miercuri, 10 septembrie 2014

Cocktail orangino (πορτοκαλαδα)

Cum sa intimpini oaspetii la nunta intr-un mod cit mai placut cu putinta, intr-o zi de inceput de vara dar, chiar si asa, foarte calduroasa?
Aceasta a fost intrebarea pe care ne-am pus-o inaintea fericitului moment ce urma sa aiba loc in viata fiicei mele celei mici.
Am gasit repede solutia, gindindu-ne la o bautura racoritoare dar si care sa binedispuna oaspetii, pregatindu-i pentru o petrecere de neuitat.
Un cocktail cu suc natural de citrice.


Nu ma innebunesc dupa bauturile alcoolice dar pentru ca am avut totul la indemina, am preparat un astfel de cocktail combinind aroma portocalelor proaspat stoarse cu un lichior Disaronno.
Iata ce a iesit:


Pentru pregatirea lui am folosit:
- 50 ml lichior Disaronno
- sucul de la 2 portocale mari
- 1/2 portocala feliata
- 50 ml apa tonica

Dupa ce am stors cele doua portocale am pus sucul rezultat in pahar apoi, am feliat 1/2 de portocala in feliute de aproximativ 5 mm grosime impartindu-le in sferturi si le-am adaugat in pahar.
Am turnat cu o masura 50 ml lichior Disaronno, cu o aroma inconfundabila de migdale, dupa care am completat cu apa tonica.
Nu a fost nevoie sa amestec pentru ca apa tonica si-a facut "treaba" acidulind bautura usor si combinind aromele.
Sa va spun un secret: puneti paharele in frigider pentru 10 minute inaintea pregatirii acestui cocktail.
Mi-a facut placere sa retraiesc momentul in care copiii mei, miri si nasi, au ciocnit impreuna pentru un inceput de drum fericit.


Incercati-l, nu pierdeti nimic, dar sigur veti cistiga o experienta placuta.

vineri, 5 septembrie 2014

Ceapa umpluta cu carne


Grecii adora legumele atit proaspete cit şi gatite şi nu pierd ocazia de a le folosi cât mai mult posibil.
Gemista - γεμιστά este de fapt una dintre cele mai populare retete grecesti si in traducere directa face referire la rosiile umplute cu legume, o mincare de vara cu o aroma bogata.
In Grecia, γεμιστά presupune mai mult decit tomatele, iar umpluturile diverselor legume, cum sint ardeii grasi, vinetele, cartofii, dovleceii, sint din cele mai variate, de la amestecuri de orez cu ierburi diverse sau ciuperci, pina la carnea tocata de pui, porc, vitel sau oaie, placut condimentata.
Acest fel de mincare este comun tarilor est-mediteraneene, Turcia, Liban, acolo unde umpluturile au in continutul lor stafide, simburi de pin si scortisoara.
Incercasem toate variantele de gemista, pina am gasit o postare pe unul din blogurile pe care le urmaresc, amateur cook professional eater .

M-a tentat imediat reteta de ceapa umpluta, mai ales ca ador gustul cepei coapte.
Va spun sincer, daca as fi avut macar o retinere in legatura cu rezultatul acestui experiment, nu ar fi urmat aceasta postare.




Pentru pregatire am folosit:
- 300 grame pulpa de porc
- 8 cepe rosii mari, sanatoase
- 2 linguri orez
- 1 lingura pasta de rosii
- o legatura patrunjel verde
- sare, piper - dupa preferinta
- un ou
- 50 ml ulei de masline
- un pahar vin alb sec

Ceapa se curata de coaja exterioara, se spala, apoi, cu ajutorul unei lingurite se scoate miezul - cu grija, asa incit sa ramina doua foi exterioare. Miezul se foloseste pentru umplutura.


Carnea, miezul de ceapa si patrunjelul verde se dau prin masina de tocat.


Se adauga orezul spalat, pasta de rosii, sarea si piperul, apoi oul.


Se amesteca totul bine, omogenizindu-se compozitia.


Se pune cite putin ulei de masline in fiecare caus de ceapa apoi, umplem cu amestecul de carne. asezindu-le intr-un vas (eu am folosit unul de sticla termorezistenta) cu capac pentru cuptor.


Se toarna si restul de ulei de masline peste cepe dupa care se adauga vinul sec alb.


Se acopera vasul si se introduce la cuptor unde va sta pina ce sosul scade aproape in totalitate. In mod sigur ceapa si carnea vor fi fierte la sfirsitul acestui proces. Se indeparteaza capacul si se mai lasa vasul in cuptor pentru 10 minute, asa incit ceapa sa se coaca devenind usor sticloasa, iar carnea se va rumeni.


Acest fel de mincare se serveste atit cald cit si rece, alaturi de o felie de brinza feta.
... Si un pahar cu vin.




Pofta buna - καλή όρεξη!

vineri, 22 august 2014

Pastitsio – παστίτσιο

Alternativa cu paste la musacaua cu cartofi sau vinete, pastitsio – παστίτσιο este o mincare clasica greceasca, dar foarte agreata si in alte tari mediteraneene si in Orientul Mijlociu, fiecare avind versiunea proprie.
Chiar si in Grecia, exista mai multe versiuni diferite ale pastitsio. Unele retete includ carne de miel, in timp ce altele utilizeaza carnea de vita.
Scortisoara, cuisoarele, nucsoara se adauga sosului de carne pentru aroma, fiecare popor optind pentru condimentul preferat.
Sosul alb folosit este adesea un bechamel, sau un sos alb, facut cu lapte si un agent de ingrosare preparat cu unt si faina alba. Nu este exclusa nici o varianta a sosului bechamel, care include brinza rasa, in timp ce alte retete folosesc o crema pe baza de ou.

Desi foarte comun, acest preparat este esential la toate sarbatorile, in special pentru faptul ca este mai bun a doua zi, ceea ce sporeste confortul gospodinelor, ingaduindu-le sa petreaca mai mult timp cu familia.
Denumite si makaronia tou fournou – macaroanele la cuptor sint servite atit ca fel principal, insotite de o salata, cit si ca aperitiv rece la o masa in aer liber.



Ingredientele de baza sint:

- 500 gr macaroane
- 2 cepe mari
- 500 gr carne de vita tocata
- 2-3 rosii
- 200 ml ulei masline
- 100 ml vin alb sec
- 1 foaie dafin
- o legatura busuioc verde
- 150 gr branza tare (parmezan, kefalotiri, etc)
- sare
- piper
Pentru sos:
- 60 gr unt
- 2 cutii iaurt
- 3 oua
- 100 gr branza tare
- sare, piper

Intr-un vas potrivit se pune la fiert apa - conform instructiunilor de pe cutie pentru cantitatea de paste utilizata - in care se adauga un virf de lingurita de sare si un strop de ulei.
Cind apa incepe sa clocoteasca se adauga pastele lasindu-le la fiert  pentru maxim 10 minute.
Cind sint fierte se scurg intr-o sita si se dau deoparte pina pregatim amestecul de carne.


Se toaca marunt ceapa si se pune la calit in uleiul de masline.
Se adauga si carnea tocata rumenindu-se impreuna pina ce zeama lasata de carne a scazut.



Intre timp se oparesc rosiile, se decojesc si se toaca pina se obtine un sos gros care se toarna peste amestecul de carne si ceapa.

Se adauga o foaie de dafin, busuiocul tocat, sare dupa gust si piper. Se lasa sa fiarba impreuna citeva minute, apoi se toarna si vinul continuind fierberea pina ce sosul scade in totalitate iar carnea este frageda.


Pina  este gata carnea, se rade brinza tare (parmezan, kefalotiri, etc).
Gresam bine un vas de teracota si punem un strat de paste peste care presaram putina brinza rasa.


Se toarna deasupra intr-un strat uniform amestecul de carne,


dupa care se pun si restul pastelor fierte acoperind toata suprafata vasului.


Pregatim sosul amestecind energic intr-un vas untul topit cu ouale si iaurtul, adaugindu-i un strop de sare si piper, apoi il rasturnam peste paste intr-un strat uniform. Mai presaram putina brinza rasa si introducem la cuptor.
Va fi gata cind suprafata va capata o culoare aurie, avind un aspect usor crocant.


Se lasa sa se raceasca apoi se portioneaza servindu-se ca fel principal pentru o masa copioasa.