miercuri, 8 februarie 2012

Coltunasi - Kaltsounia - Calzone

Istoria placintei este veche de mii de ani dar originea ei este atribuita grecilor. Acestia au fost cei ce au preparat o pasta din faina si apa, careia ii adaugau grasime transformind-o intr-o pasta cu care infasurau carnea cu scopul de a o pastra pentru mai multa vreme, conservind-o astfel pentru lungile calatorii pe mare. Cu timpul, aluatul nu a mai fost indepartat cind se prepara carnea, observindu-se ca acesta pastra mai bine sucul si aroma carnii. Si asa a aparut placinta. Romanii au preluat de la greci aceasta modalitate de gatire, diversificind "reteta" prin varietatea umpluturilor. Ei sint aceia care au raspindit in Europa deliciosul preparat, fiind adaptat, in functie de obiceiurile locului si mijloacele disponibile.
In timp, doar denumirea a ramas aceeasi, fiind cea latina cu care a fost mentionat in primele scrieri, "placenta".
Reţetele variază de la o ţară la alta, de la un bucătar la altul, însă ingredientele de bază rămân aceleaşi: făină, apă şi grăsime, iar umplutura, fie cu şuncă şi ou, cu brânză, cu carne, cu sardine, cu fructe de pădure, cu lămâie, cu dovleac sau cu rubarbă, fac din plăcintă să fie un fel de mâncare deosebit.

Ca sa continui pe aceasta tema, am pregatit citeva placinte denumite kaltsounia, avind la baza o veche reteta cretana si usor adaptate in varianta personala.


Deoarece nu am vrut sa folosesc un aluat cu drojdie, am ales un aluat fraged, pentru care am folosit:
- 350 grame faina
- 250 grame unt (untura sau margarina)
- 100 ml apa calduta
- doua linguri otet
- sare, dupa gust

Se cerne faina intr-un vas si se presara un praf de sare. Untura se taie bucati apoi se adauga peste faina, framintindu-se usor cu degetele. Se amesteca apa calduta cu otetul dupa care se toarna peste faina si untura incorporindu-se. Se framinta putin, pina se obtine un aluat omogen, elastic si tare.
Se infasoara intr-o folie de plastic si se lasa la rece pentru aproximativ doua ore. Poate fi pregatit si de pe o zi pe alta.

Pentru umplutura am avut nevoie de:
- 100 grame brinza feta
- 50 grame crema de brinza de capra
- 1 bucata praz (doar un capat)
- 1 ou
Se amesteca brinza intr-o farfurie, framintindu-se pina devine cremoasa.
Se toaca prazul marunt apoi se adauga peste crema de brinza.
Se bate oul bine cu un praf de sare apoi, jumatate din cantitate se adauga peste crema de brinza.









Se omogenizeaza totul.







Se imparte aluatul in bucati egale (patru - in cazul meu), formindu-se bile cu palmele.
Se aseaza pe masa de lucru, presarata in prealabil cu faina, apoi se intind cu sucitorul in rondele de aproximativ 5 mm grosime.

Pe jumatatea rondelei se aseaza o parte de umplutura si se ung marginile cu ou. Apoi se impaturesc, aducind partea libera peste cealalta cu umplutura, se preseaza marginea dupa care se intoarce usor apasind cu virful unui cutit ca sa se lipeasca bine.

Se aseaza in tava pe hirtie de copt si se ung cu restul de ou, ca sa se rumeneasca frumos. Se coc la foc iute pentru aproximativ 30 de minute. 






Vor fi gata cind vor capata o culoare aurie, rumena.
 

Se vor consuma dupa ce s-au racorit un pic.

Veti fi uimiti de combinatie, de mirosul patrunzator al prazului amestecat cu aroma puternica a brinzei de capra, pe scurt, veti avea impresia ca va aflati pe malul marii, undeva pe terasa unei taverne grecesti, retraind o clipa de vacanta.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu