luni, 3 martie 2014

Spirale cu brinzeturi fine, chimen si seminte de pin

Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, ofera prilejul de a trai clipe de bucurie sfanta, fiind precedata de traditii si obiceiuri destinate pocaintei si purificarii, conditii obligatorii marelui eveniment.

Linia educativa impusa de regimul pe care l-am traversat in perioada pregatirii scolare, ca si documentatia limitata in aceasta privinta, mi-au ingradit posibilitatea de a obtine explicatii in legatura cu subiectele religioase. 
Formatia mea profesionala, indreptata catre explicarea rationala a lucrurilor, m-a facut sa profit de oferta actuala a literaturii de specialitate, incercind sa creez legaturi logice intre credinta si realitate.

Trebuie sa spunem ca sarbatoarea Sfintelor Pasti nu este una izolata. Ea antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul ortodox, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la Pogorirea Duhului Sfint (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului.

Postul nu este doar o simpla dieta intemeiata pe infrinare si renuntare, o abtinere de la anumite mincaruri, in scopul de a primi iertarea pacatelor, ci este o stare de eliberare si stapinire de sine, pentru a trai o viata noua, in bucuria si lumina prezentei lui Hristos.

Pe plan popular, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post.  
Asa cum reiese din cintarile Triodului, postul este rastimpul de lumina al fapturii, in care tot universul intra in slava lui Dumnezeu: „Preacinstitul Post sa-l incepem cu bucurie, stralucind cu razele sfintelor porunci ale lui Hristos, Dumnezeul nostru, care sunt: stralucirea dragostei, fulgerul rugaciunii, sfintenia curatiei, taria barbatiei. Sa ajungem luminati la Sfinta Inviere cea de a treia zi care lumineaza lumea cu nestricaciunea“.

Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar, Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului, reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei). Aceste zile ne pregatesc pentru Postul cel Mare. Iar saptamana pe care o parcurgem este cunoscuta si sub denumirea de Saptamana Alba. Ea precede inceputul Postului Mare si este menita sa-i pregateasca pe credinciosi pentru perioada de pocainta si de post care va urma. In aceasta saptamana se face dezlegare la lapte, branza, oua si peste. Este o saptamana intermediara intre post si dulce si ne introduce in Postul Mare, in duminica lasatului sec de branza. In aceasta saptamina grecii gatesc in mod deosebit preparate pe baza de brinza si lapte.

In Grecia, Triodul (cartea de imnuri bisericesti intonate in trei duminici: "Vamesului si a Fariseului", "Fiului Risipitor" si “Carnavalul” – [derivat etimologic din cuvintele latine: carnem levare care inseamna a opri consumul de carne.]) este marcat de carnavaluri (mascarade ce isi au originea in ritualurile pagine ale grecilor antici de a sarbatori in cinstea lui Dionysos, zeul vinului si al veseliei, si sint asociate cu renasterea naturii) ce se incheie cu inaltatul zmeelor, ce simbolizeaza scaparea de grijile iernii, in Lunea Curata - καθαρά Δευτέρα.

Declarindu-mi rezerva in privinta postirii (nefiind o traditie cultivata in familia noastra), cu toate beneficiile ce recurg din acest obicei asupra organismului, m-am conformat totusi ritualului Lasatului de Sec (v. Saptamina Brinzei), si am pregatit mici placintute, complicindu-le - pentru efect - cu trei feluri de brinza si ceva seminte. 
Asadar, Spirale cu brinzeturi fine.




Ingrediente putine, manopera simpla, rezultat fabulos.
- un pachet aluat foietaj Morarita (500 grame)
- 100 grame (mai mult sau mai putin - dupa preferinta) brinza tartinabila de capra 
- 100 grame gorgonzola
- 100 grame parmezan
- 25 grame (doua linguri) seminte de chimen
- 30 de grame seminte de pin
- un galbenus
- o lingura cu lapte

Am scos din timp aluatul foietaj ca sa se decongeleze la temperatura camerei.
Apoi am pregatit cele trei tipuri de brinza.


Cind foietajul a devenit maleabil, putind sa-l desfasor fara sa se crape, l-am intins pe masa de lucru.
Am intins primul strat de brinza din brinza tartinabila de capra creind o baza pentru celelalte.


Urmatorul strat l-am format din gorgonzola pe care am dat-o pe razatoarea fina, lucru destul de greu de realizat, avind in vedere consistenta cremoasa a brinzei.


Pe urma am distribuit uniform pe suprafata pregatita si parmezanul ras.


Am presarat generos semintele de chimen


apoi si pe cele de pin, procedind astfel ca sa am un control ca le-am distribuit uniform pe totata foaia.


Am intors marginea foietajului peste umplutura dupa care, ajutindu-ma de folia in care a fost infasurat foietajul, am rasucit intr-un sul strins toata foaia,


din care, cu un cutit cu zimti, am taiat inele groase de aproximativ 2 cm.
Le-am asezat pe planul sectionat intr-o tava pregatita din timp cu foaie de copt si le-am uns cu galbenusul frecat cu un praf de sare si o lingura cu lapte.
Facultativ, am presarat deasupra citeva fire de parmezan ras.


Se coc la o temperatura de 220 de grade Celsius pentru maxim 30 de minute (se face o vizionare intermediara si se mai lasa putin sau se scot daca au o crusta aurie).
Servirea este optionala: alaturi de un pahar cu iaurt, chefir ori sana, sau, impreuna cu un pahar generos de bere.


Un comentariu:

  1. Delicioase spiralele iar martisoarele mi-au luat ochii pur si simplu!

    RăspundețiȘtergere