Se afișează postările cu eticheta retete cu carne de porc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta retete cu carne de porc. Afișați toate postările

duminică, 8 ianuarie 2017

Varza calita cu cirnati afumati si slaninuta

Zdravana mincare, pentru oameni munciti la ger naprasnic.
Om mai domoli-o putin cu o mamaliga si, ca sa-i taiem greata (de la unsoarea cea de porc), spargem si o ceapa.
Merge, ca un punct pe i, un vin virtos, negru, singe de taur.




Mare lucru nu ne trebuie.
Musai cirnatul, afumat ori ba, si slana.
O lingura de boia dulce si o lingurita de boia iute.
O varza murata, capatinoasa, de soi bun, sa mearga cu cea afumatura.
O ceapa marisoara, sa indulceasca zama.
O cana supa de fiertura de carne.
Ulei pentru perpelit tocatura de varza, sare si piper, de gust.

Intii maruntim ceapa si o calim pina se inmoaie. 


Varza o tocam fideluta 


si o rasturnam peste ceapa, amestecind usor. 


Lasam sa se gateasca impreuna pina se fragezeste varza, se potriveste de sare si piper, punem boiaua cea de doua feluri (dulce si iute), adaugam o ceasca de zeama de carne si introducem vasul in cuptor lasind sa fiarba domol pina scade complet. 


Cind gată de fiert punem deasupra cel cîrnat afumat si slana crestata, groasa cam de-un deget, cu soricul pe ea.
Mai lasam la perpelit pret de zece minute, sa ia fata cîrnatul, si varza miros si gust, si inchideti focul.



Nu va zgirciti la bardaca si si umpleti des paharul (pastrind totusi masura) cu un vin Cabernet explodind de energie, prospetime si bucurie de-a trai

luni, 16 noiembrie 2015

Creier pané

Creierul de origine animala este alimentul care conţine cel mai mult colesterol.
De aceea, nu este recomandat persoanelor cu hipercolesterolemie, cu dislipidemie şi maladii cardiovasculare, ca şi celor cu afectiuni hepato­renale.
Dar are în compoziţie şi grăsimi sănătoase, plus câteva vitamine importante.
Creierul este o sursă foarte bună şi de fier, de vitaminele B6 şi B12 (cea din urmă se găseşte în puţine alimente şi este importantă în prevenirea anemiei şi bolilor nervoase) şi de vitaminele C şi E.
Motiv pentru care, cei fără probleme de sănătate nu ar trebui să i­l excludă total din
dietă.
Desigur, sint multi cei care nu agreeaza textura sa cremoasa insa, acest aperitiv este o delicatesa deosebit de apreciata, facind parte din istoria culinara a multor popoare a caror principala ocupatie o constituie cresterea animalelor.
Cea mai simpla forma de pregatire a acestui produs este Creierul pané.
 
 
 
 
Totusi, sint necesare citeva etape premergatoare gatirii care trebuie respectate.
In primul rind, alegerea organelor se face tinind cont de aspect, bucatile trebuind sa fie intregi, respectind forma anatomica cunoscuta.
 
 
Culoarea retelei de vase de singe trebuie sa fie vie, acest lucru aratind faptul ca organele sint proaspete (de acest lucru ne vom asigura verificind si termenul de valabilitate, stiut fiind ca produsul este foarte perisabil, ceea ce inseamna ca data recoltarii trebuie sa fie foarte recenta).
Vom indeparta cu grija orice urme de structura osoasa de pe bucatile de creier pe care urmeaza sa le pregatim, dupa care le vom scufunda incet intr-un vas cu apa rece, in care vor sta pentru cel putin 20 de minute. In felul acesta se indepateaza surplusul de singe, bucatile raminind albe si curate.
P.S. Daca considerati ca este necesar, schimbati apa dupa 10 minute (asta in cazul in care s-a colorat prea tare).
 
 
O alta etapa pregatitoare este fierberea pentru aproximativ 20 de minute a bucatilor de creier, in apa cu sare, necesara pentru închegarea masei cerebrale, asa incit, in etapa de prajire nu se va mai produce spuma.
 
 
Se vor scoate pe hirtie absorbanta lasindu-se sa se raceasca complet inainte de faza finala.
 
 
Se pregateste un amestec de faina cu sare - dupa gust si condimentata dupa preferinta cu piper.
 
 
Intr-un vas se bat spuma doua oua cu un praf de sare (un virf de cutit).
 
 
Punem o tigaie cu ulei pe foc, incercind sa vedem daca acesta este suficient de fierbinte presarind cu virful degetelor un praf de faina inainte de a pune la prajit bucatile de creier. Vom sti ca este momentul potrivit daca faina va sfirii in contact cu uleiul fierbinte.
Se trec bucatile alternativ prin faina, ou si din nou faina, asezindu-se cu grija in tigaie.
 
 
Se intorc cu grija si pe cealalta parte cind s-au rumenit, urmarindu-se prajirea uniforma pe ambele parti.
 
 
Alaturi de o salata asortata, acest aperitiv poate constitui o masa principala, un mic dejun satios ce va oferi energia necesara pentru o zi de munca cu efort sustinut, sau poate face onorabil fata unei mese festive.
Incercati-l inainte de a-l refuza!
Veti fi placut surprinsi!
Completati cu un pahar de vin alb, sec.
 
 
 

marți, 20 ianuarie 2015

Fasole scazuta cu cirnati afumati

La vreme de iarna, cind gerul pisca usturator iar crivatul zgiltiie uluca, e o placere sa iti faci de treaba in caldura bucatariei.
Iar daca ai la indemina si ceva afumatura, musai sa pui de-o fasole cremoasa, gatita domol, dreasa cu ceva piper si bacanita cu citeva frunze de dafin.  
Nu-i pentru stomacuri sensibile dar o data pe an merita sa dai boii pe gheata!






Mare lucru nu ne trebuie.
Musai cirnatii, afumati ori ba.
O ceapa marisoara, sa taie greata si sa indulceasca zama.
Fasolea, de soi bun, cu bobul proaspat, coaja subtire si miez cremos.
Ulei pentru perpelit ceapa, sare si piper, de gust.
O lingura de inima de rosie (pasta de rosii), fiarta domol pe plita sa capete grosime si dulceata.
Mirosul de tusa finala, foile de dafin.

Am pus de aseara la inmuiat 1/2 kg de fasole alba, cu bobul subtire si lung.
Dimineata, am scurs apa in care a stat si, dupa ce am clatit un pic fasolea, am acoperit-o cu apa calda si am pus-o la fiert.


Respectind "ritualul", am schimbat apa de trei ori, adaugind de fiecare data alta apa calda, dupa care am lasat-o in sfirsit sa fiarba pina s-a inmuiat.
Intre timp am curatat o ceapa mare si am tocat-o.
Am pus 1/2 ceasca de ulei in tigaie si cind s-a incins am pus ceapa la calit.


Am pus totul, fasole fiarta si ceapa prajita, la un loc intr-un vas de teracota, apoi am adaugat foi de dafin, boabe de piper si sare dupa gust, 


am adaugat apa fierbinte acoperind amestecul din vas, dupa care am pus vasul in cuptor pentru vreo 40 de minute, ca zeama sa scada si sa se ingroase putin.


Am adaugat pasta de rosii peste fasolea din cuptor si am lasat sa mai fiarba impreuna inca vreo 10 minute, ca sa se combine toate aromele si sa mai scada.



La final, am asezat citiva cirnati dolofani afumati deasupra si am pus vasul pe gratarul cuptorului, la mijloc, lasindu-i 10 minute sa se rumeneasca si sa-si transfere generosi aroma fumarie in sosul fasolei.


Mincare taraneasca, face casa buna cu ceva muraturi, ardei copti sau o ceapa sparta linga un bot de brinza. 
Indesata pe git cu un zaibar iute la minie, indeamna la cocolosirea gospodarului linga cizma sobei, pentru un somn bun.
Sa aveti pofta!






luni, 15 decembrie 2014

Ignatul - Pregatirea porcului

Traditie sfinta pentru multi romani, taierea porcului la Ignat vine din timpuri stravechi dar obiceiurile legate de acest sacrificiu s-au pastrat neschimbate chiar si in zilele noastre.
Gospodarii pregatesc din timp momentul, ziua respectiva fiind o sarbatoare cu incarcare culinara, dedicata in intregime transformarii animalului sacrificat in sunci, cirnati, tobe, caltabosi sau piftii.


"Crestinismul a acceptat practica sacrificarii porcului ca secventa a suitei de
obiceiuri pregatitoare a marii sarbatori a Craciunului.
Exista un timp ritual al sacrificiului porcului – ziua de Ignat (20 decembrie)
sau dupa Sfintul Vasile (aproximatiu aceeasi zi pe stil vechi), dimineata in zori
– moment al zilei propice multor practici rituale.
………………
„Daca nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine“, „dupa Ignat, porcul
slabeste“ spun batrinii (dar aceasta nu inseamna ca nu sunt sate in care porcul
este taiat a doua zi de Craciun (Vilcea, Bacau, Prahova) sau a treia zi
(Dimbovita), conform unor interdictii privind consumul carnii de porc in
prima zi de Craciun. „Cind tai porcul, sa fie luna plina“, „sa fie frig si
umed“- sunt conditii carora, in sistemul de viata traditionala, li se acorda
mare atentie.
Spatiul trebuie curatat bine si este demarcat, „insemnam locul printr-o
linie“, practica ce aminteste ritualul de pregatire a actelor sacrificiale la
romani prin trasarea unui cerc magic in jurul altarului. Totodata, sunt respectate
gesturi si formule rituale pentru „consacrarea“ victimei: animalul este
stropit cu apa sfintita, este asezat cu capul spre rasarit, pe fruntea lui sau pe
ceafa este trasata cu cutitul o cruce pe care se presara sare, capul de porc este
„tras cu ritul inapoi“, in casa sunt rostite formule rituale („Doamne ajuta!“,
„Sa-l mincam cu sanatate!“)."

(Ofelia Vaduva – „Pasi spre sacru“)
Text partial preluat din Cartea de bucate a lui Radu Anton Roman

Am trait ani la rind experienta aceasta, bunicii mei paterni preocupindu-se sa creasca pentru fiii lor godacul predestinat.
Agitatia zilei ne cuprindea si pe noi, copiii, prilejuindu-ne ocazia de a “calari” purcelul, asigurindu-ne astfel garantia starii de voiosie pentru tot anul urmator – cum ziceau cei doi batrini hitri.
Au trecut anii, distractia s-a repetat avind insa alte personaje, in rolul bunicului pus pe sotii aflindu-se tatal meu iar cei ce suiau in saua porcului erau nepotii lui – copiii mei si ai sora-mi.


Craciunul se apropie cu pasi repezi. Timpul pregatirilor se scurteaza cu fiecare zi ce trece presind asupra gospodinelor ce vor ca marea sarbatoare sa fie intimpinata cu tot fastul si belsugul ce i se cuvin.
Nu fac nici eu exceptie, pentru ca imi face placere sa imi rasfat familia, motiv pentru care m-am apucat din vreme sa prepar bucatele traditionale.
Am insirat o poala de cirnati, am indesat ceva lebar (germ. Leberwurst) si nu m-am zgircit sa umplu si o toba. La sfirsit am pus accentul pe o piftie, asa, ca sa mai taie grasimile.


Cirnati de casa


Toba de casa


Lebar de casa - Leberwurst


Piftie de porc


In sanatatea noastra!
Cum ar spune grecii: ΣΤΗΝ ΥΓΕΙΑ  ΜΑΣ!
Sarbatori cu bine!

P.S. Nu uitati sa cinstiti, cu moderatie, un pahar de vin alb sec Sauvignion Blanc sau poate o Feteasca neagra, un Melort, ori poate un Pinot Noir.

vineri, 11 aprilie 2014

Orez picant Biryani - Πιλάφι µε λαχανικά

Biryani (beriani) este un preparat pe baza de orez, condimente, carne si legume.
Denumirea sa deriva din cuvintul persan beryā (بریان), care inseamna "prajit".
Traditional, pentru pregatirea acestui fel de mincare se folosesc multe ingrediente, unele dintre ele, condimentele, dificil de procurat fiind specifice Iranului (Persia) - zona de origine a preparatului.
Variante locale ale acestui fel de mincare sint populare, nu numai in Asia de Sud, Arabia, ele fiind intilnite in cadrul comunitatilor asiatice din tarile occidentale.
Condimentele utilizate in Biryani sint ghee, nucsoara, piper, cuisoare, cardamom, scortisoara, frunze de dafin, coriandru, frunze de menta, ghimbir, ceapa, usturoi si, variantele cele mai pretentioase includ sofranul.
Pentru variantele non-vegetariene, ingredientul principal ce se asociaza condimentelor este carnea de miel, capra, vita, pui, peste sau creveti.
Un preparat comun pentru musulmani, biryani a fost purtat de-a lungul secolelor de catre comercianti prin toata lumea, fiind adaptat de la tara la tara in functie de obiceiuri si traditii, combinind pe linga ingredientele de baza si stafide, migdale sau fistic, si purtind denumiri diferite cum ar fi pilaf, palao, pullao.
Diferenta dintre Biryani si diversele variante de pilaf este ca, in timp ce la pilaf toate ingredientele se gatesc impreuna, la Biryani orezul se gateste simplu (fiert sau prajit) separat pregatindu-se un sos gros (de carne sau legume) asezate apoi in straturi aromate intens.
Varianta pe care o propun eu astazi este o combinatie intre cele doua preparate si este gatita dupa o reteta originala, personalizata de Irini si Florian dupa preferintele lor culinare si poarta numele:
Πιλάφι µε λαχανικά adica: Pilaf cu legume si carne.


miercuri, 5 februarie 2014

Budinca cu carne

Am auzit voci care spuneau ca budinca este un preparat ce ofera solutii rapide si de criza.
In familia noastra, dupa placinta, budinca se numara printre preferintele de top.
Diversitatea umpluturilor transforma budincile in preparate surpriza, oferind posibilitatea experimentarii unor gusturi noi, sub o forma deja cunoscuta.
Retetele pot fi deosebit de simple dar la fel de bine pot constitui adevarate lucrari elaborate in functie de modul de pregatire al compozitiei de umplere.
Referindu-ma la budincile aperitiv, amestecul cu carne cistiga detasat in fata celor cu brinza, cu ciuperci, brocoli, spanac sau dovlecei, fara a se exclude varianta unei combinatii cu acestea.
Va invit sa apreciati daca merita sa incercati reteta pe care v-o ofer astazi, fara a avea pretentia ca am inventat-o eu insa care, sigur, poarta amprenta personalizata a gusturilor noastre: budinca cu carne (de porc).




Pregatiti la indemina urmatoarele ingrediente:
- un pachet de paste Barilla - 500 grame (in cazul meu Spaghetti nr. 5)
- 500 grame pulpa de porc degresata
- o ceapa potrivita
- o lingura oregano
- o lingurita piper negru macinat
- sare, dupa preferinta
- legatura patrunjel verde
- 50 grame parmezan
- 3 oua
- 3 linguri ulei (eu am folosit ulei de masline)
- 2 linguri pesmet

Se pun la fiert pastele in apa cu sare si doi stropi de ulei, ca sa nu se lipeasca intre ele.
Se fierb timp de cinci minute apoi se scurg fara a se clati cu apa rece.


Ceapa se toaca marunt si se caleste in uleiul de masline.


Carnea se toaca si se adauga peste ceapa. Se amesteca compozitia si se lasa sa se rumeneasca usor.
Se condimenteaza cu piper, oregano si sare lasind vasul pe foc pentru inca cinci minute, timp in care se vor combina aromele, dupa care se da vasul deoparte.


Se toaca marunt patrunjelul verde si se incorporeaza in amestecul de carne tocata.


Adaugam si 2/3 din cantitatea de parmezan pregatita


si ouale


omogenizindu-se amestecul.
Se rastoarna tocatura astfel pregatita peste pastele scurse si se amesteca pentru a obtine o compozitie echilibrata.


Se tapeteaza cu pesmet un vas din sticla termorezistenta


in care asezam amestecul de paste cu carne uniformizind suprafata cu o furculita.
Se presara deasupra restul de parmezan apoi se introcude vasul in cuptorul preincalzit la o temperatura de maxim 220 grade Celsius pentru circa 30 de minute.


Se portioneaza dupa racire, budinca fiind la fel de gustoasa si a doua zi.


Se potriveste de minune cu o salata verde.