Inghetata cu sofran

Antidot pentru canicula: inghetata.

„ - Cum sa fie?

- Rece, cremoasa, gustoasa, ceva ce nu am mai mancat, ceva ce nu ai mai pregatit, ceva cu care sa ne surprinzi.”
Grea tema, dar nu imposibila!

Conditia, sa ai la indemana ingredientele ca sa nu fie nevoie sa dai piept cu urgia fierbinte.

Sunt bine pregatita la capitolul ingrediente de baza: smantana dulce, oua proapete, zahar aromat dar scotocesc dupa elementul surpriza.

Insir pe masa de lucru mastica de Hios, matcha, ceva fructe proaspete, dar nimic nu imi face cu ochiul.

Deja le-am incercat!

Imi rotesc privirea simtind o prezenta vibranta ce asteapta sa fie descoperita.

Imprastii plicurile cu scortisoara, cuisoare, foi de dafin, si degetele se opresc brusc: sofran.

Asta e!

De ce doar in pilaf?

De ce nu in inghetata?

Inghetata cu sofran - suna bine dar trebuie sa fie si buna. 

MAXIM de buna! 

Șofranul este stigmatul uscat rosu – portocaliu al unui anumit tip de floare denumita „Crocus stativus” care face parte din familia irisului. Există doar 3 stigmate în fiecare floare și trebuie recoltate cu grijă cu mâna imediat ce se deschide floarea. Este nevoie de aproape 70.000 de flori de crocus pentru a produce doar o jumătate de kilogram de șofran uscat. Ca atare se explică de ce este cel mai scump condiment din lume.

Șofranul are o aromă foarte subtilă, greu de descris dar si mai greu de substituit - florala, asemanatoare cu cea a mierii de albine, usor picanta sau comparabila cu cea a fanului proaspat. Sofranul este responsabil pentru acea culoare distinctă, galben strălucitor, pe care o capata preparatele in care este adaugat.

Originar din Marea Mediterană, sofranului i s-a atribuit si o legenda in mitologia greacă din care aflăm că frumosul muritor Krocos s-a îndrăgostit de nimfa Smilax, dar aceasta i-a respins avansurile şi l-a transformat într-o superbă floare purpurie, Crocus.

O altă legendă spune că zeul Hermes i-ar fi ranit faţa chipeşului Krocos cu un disc intr-o disputa iar picăturile de sânge care s-ar fi prelins din rana ar fi căzut pe o floare frumoasă de culoare mov aprins cu trei stigmate cărămizii ce au devenit simbolul delicateţei, al înnoirii şi al revigorării. 

Denumirea sofranului are la baza cuvantul „zafaran” din limba araba, însemnand "galben" şi este menţionat încă din anul 1500 î.Hr., atât în scrierile clasice, cât şi în Biblie, unde-l regăsim în Cântecul cântecelor al regelui Solomon (4:14). Celelalte derivate lingvistice provin din vechiul cuvânt francez safran, latinescul safranum şi englezescul safroun. 

Proprietățile sale de colorare au fost la fel de apreciate ca aroma sa unică. Numit și „aurul roșu”  sofranul era considerat un simbol al luminii, motiv pentru care hainele conducătorilor erau vopsite in cele mai vechi timpuri cu extractul stigmatelor de Crocus ce dădeau o culoare `galben soare`. În India, culoarea sa este considerată simbolul frumuseții și este culoarea oficială a robelor preotilor budiști.

Șofranul a fost folosit si pentru a inmiresma băile și sălile publice din Roma imperială iar faraonii şi regii egipteni il utilizau ca afrodiziac, in cantitati moderate, cunoscand faptul ca o cantitate mare poate produce moartea, acesta acţionând ca un narcotic. 

Beneficiile de sănătate ale șofranului

Sofranul conține compuși derivați din plante cunoscuți pentru proprietățile antioxidante, de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Petalele șofranului contin uleiuri esențiale volatile, cel mai important fiind safranalul, care conferă șofranului o aromă distinctă de fân. 

De asemenea, conține alte carotenoide, inclusiv zeaxantină, licopen, α- și β-caroten. Acestea sunt antioxidanți importanți care ajută la protejarea organismului de stres indus de oxidanți, cancere, infecții și acționează ca modulatori imuni. 

Componentele active au multe aplicații terapeutice în medicamente tradiționale antiseptice, antidepresive, antioxidante, digestive, anti-convulsive.

Șofranul este o sursă bună de minerale cum ar fi cuprul, potasiul, calciul, manganul, fierul, seleniul, zincul și magneziul. Potasiul este o componentă importantă a fluidelor celulare și a organismului, care ajută la controlul ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Manganul și cuprul sunt folosite de organism ca și co-factori pentru enzima antioxidantă, superoxid dismutaza. Fierul este esențial pentru producerea de celule roșii în sânge. Planta este un remediu pentru stările febrile, reducerea crampelor, pentru ficat mărit, dar şi pentru calmarea nervilor. De asemenea, se pare că studii preliminare au arătat că o substanţă activă din şofranul indian, curcumina, poate ajuta la vindecarea cancerului de sân şi a prostatei.

Romanii au adus inițial șofranul în Anglia, si este cultivat în cantități mari în Essex, mai ales într-un oraș numit Saffron Walden, a cărui stemă include trei crocusuri de șofran. 

Deşi cele mai multe varietăţi din acest condiment se găsesc în Iran, cel mai mare exportator este Spania, unde musulmanii l-au introdus în secolul al VIII-lea împreună cu orezul și zahărul sub forma de condiment pentru mâncare şi băuturi.

Sofranul apare în bucătăria maură, mediteraneană și asiatică. Cea mai obișnuită funcție este aceea de a colora orezul, pilaful indian de pe mesele festive și risotto-ul Milanese, unde aroma sa delicată îl face să fie cea mai faimoasă mâncare de orez italiană. Se combină bine cu pește și fructe de mare, este ingredientul cheie din paella spaniolă, precum și din bouillabaisse. În Anglia, șofranul este probabil cel mai bine cunoscut pentru utilizarea sa în chifle de șofran Cornish, unde este asociat cu fructe uscate într-un tort cu drojdie.

Cum să utilizați șofranul

Aveți nevoie doar de câteva fire pentru a asezona și colora întregul fel de mâncare. Adăugați-le direct in farfurie, zdrobiti-l până veti obtine o pulbere fină într-un mojar dar cel mai ușor este sa inmuiati șofranul în apă (lichid de gatit) fierbinte. Succesul preparatului in care adaugati sofran va fi garantat daca il veti distribui uniform in compozitie.

http://theepicentre.com/spice/saffron/

Eliberez „campul de batalie” punand la locul lor in cutii condimentele ravasite.

Scot „arsenalul” ajutator: mixer, castroane, ingrediente si cutia in care la final voi depozita miraculoasa inghetata.

Randuiesc in ordinea folosirii:

- trei oua

- 1+1 plic (80 grame) zahar pudra vanilat Dr. Oetker

- 50 grame lapte

- un plic (0,12 grame) sofran

- o cutie (400 grame) smantana dulce (de separator)

Pentru inceput incalzesc laptele in cuptorul cu microunde pentru 30 de secunde dupa care rastorn  in el continutul plicului de sofran.

Pana se inmoaie sofranul separ galbenusurile celor trei oua de albusuri si adaug zaharul vanilat.

Omogenizez compozitia dupa care torn laptele cu sofran.

Asez vasul deasupra unei cratite in care fierbe apa (bain-marie) si amestec continuu pana ce amestecul se ingroasa, capatand consistenta ciulamalei.

Indepartez vasul de pe sursa de caldura si las sa se racoreasca.

In acest timp bat albusurile spuma tare.

Pregatesc si frisca, amestecand continutul unui plic de zahar pudra cu aroma de vanilie cu smantana dulce pana ce apar creste ferme.

Trec apoi sa asamblez inghetata rasturnand crema de ou si sofran peste frisca si incorporand-o cu miscari usoare pana voi obtine un amestec fin.

Adaug si albusurile spuma continuand sa amestec compozitia tot cu miscari usoare, de jos in sus si de la centru catre margini, asa incat sa conserv aerul din spuma de albus.

Rastorn totul la final intr-o cutie cu capac pentru congelator si, pentru a sublinia valoarea ingredientului principal - sofranul, decorez usor cu colorant alimentar de culoarea aurului.

Se depoziteaza in congelator pentru cel putin patru ore dupa care poate fi consumata.

Pot declara ca este o inghetata divina!

Physalis cu iaurt grecesc, pastura proaspata si miere de acacia, cu fulgi de porumb cu miere de albine

Desi mi-a atras de nenumarate ori atentia printre fructele exotice facandu-mi cu ochiul aspectul sau inedit, artistic, necunoscandu-i calitatile si neavand habar asupra gustului sau, il programam mereu pentru o achizitie ulterioara, si il vedeam doar decorand un tort delicat.

L-am descoperit de curand intr-un raft de magazin, printre alte fructe pe care deja le combinam in forma deshidratata cu iaurtul. Mi-am spus: „acum e cazul” (!) si am strecurat un plic in cos. Acasa, google search si, „cireasa” fotogenica a crescut in ochii mei. Supranumită şi Cătina incaşilor (sau Ciresele de pamant), Physalis peruviana este denumirea oficială a fructului cu origini în America de Sud apreciat ca fiind  unul dintre cele mai gustoase fructe.Fructul comestibil are culoare portocalie, este rotund, usor lipicios la atingere, și este protejat intr-o capsula stravezie, creponată, de forma unui lampion chinezesc, care se usuca pe masura ce fructul se maturizeaza. Physalis este un fruct bogat în vitamine din complexul B, B12 fiind rar întâlnită în alte vegetale. De asemenea physalis are în compoziție vitamina P recunoscută pentru proprietățile anti-inflamatorii, anti-oxidante și anti-virale. Aceste fructe mai conțin vitamina A , iar cantitatea de vitamina C este dublă față de lămâie. Fructele Physalis au un conținut ridicat de proteină, aproximativ 16%, calciu, fier, fosfor, zaharuri. Bogate în carotenoide și polizaharide, aceste fructe ajută la îmbunătățirea sistemului imunitar.  De asemenea fructele physalis conțin 18 aminoacizi și toți cei 8 aminoazici esențiali.Melatonina din fruct previne bolile neurodegenerative la persoanele in varstă. Acest fruct mai este utilizat in tratarea si prevenirea cancerului, a leucemiei,  reumatismului, astmului, malariei, hepatitei, dermatitei, litiazei renale sau a gutei.Concluzionand, beneficiile fructului Physalis pentru sanatate sunt:

• intarirea sistemul imunitar,

• un excelent remediu natural pentru stres, depresie, oboseala fizica si psihica,     

• previne imbatranirea celulelor si combate dezvoltarea celulelor canceroase,

• stabilizeaza nivelul de zahar din sange, este benefic pentru toate tipurile de diabet,

• scade nivelul colesterolului,

• creste cantitatea de extrogen, fiind de ajutor in simtomele de menopauza,

• purifica sangele si stimuleaza productia de celule rosii,

• ajuta la dezvoltarea oaselor si a dintilor, este eficient in astm, sinuzita, in boli alergice, are actiune antireumatica pentru articulatii.    

• sub forma de comprese cu infuzie de frunze si fructe constituie un excelent remediu in reumatism, guta, eriteme, furunculoza, rani, diferite afectiuni la nivelul pielii.

Calitatile sale curative il recomanda si in alimentatia directa, fructele coapte putand fi consumate ca atare sau se pot pastra si consuma uscate, sunt excelente preparate sub forma de dulceata, gem, marmelada, uscate isi pastreaza culoarea, sunt deosebite si aspectuoase folosite in decorarea produselor de patiserie, prajituri, torturi, rulade, diferite dulciuri.

http://agrointel.ro/

http://www.biaplant.ro/

Cum prea multe vorbe tind sa estompeze subiectul, sa pregatim aproape ingredientele si, lucrarea este pe jumatate facuta: Physalis cu iaurt grecesc, pastura proaspata si miere de acacia, cu fulgi de porumb cu miere de albine.

Pentru o portie avem nevoie de:
- 150 grame iaurt grecesc scurs
- o lingurita pastura
- o lingura Physalis deshidratat
- o lingura inele de porumb glazurate cu miere
- o lingurita miere de acacia (sau oricare miere care va place)

Combinati in straturi ingredientele uscate cu iaurtul decorand la final cu mierea de albine si cateva cereale.
Delicios, dietetic, revigorant!

Café frappé - καφές φραπέ

Cum m-am indragostit de  frappé sau poveste cu tineri absolventi.

Ultimul an de facultate.

Munca sustinuta, ultimele examene, proiect de absolvire – lucrare de diploma.

Zile fierbinti, cu emotii si nopti nedormite.

Tigari innodate si cafele fara numar.

Sustinerea lucrarii, tirul de intrebari, raspunsuri ferme, sigure, satisfactia notei maxime, meritate.

Descatusarea.

Mai avem un pas: repartizarea guvernamentala centralizata.

Ne clasam printre fruntasi, garantia obtinerii repartitiilor pe care ni le dorim.

Avem ragaz de o vacanta pina la incadrare.

Ne oferim un premiu: calatorim in Grecia.

Posibilitati restrinse, efort financiar sustinut din bursa, ne deplasam cu trenul.

Sosirea la granita aduce trupe de graniceri, romani si bulgari.

Iesim pe culoar, se trag canapelele, se verifica suporturile de bagaje, plafonul.

Prezentam pasaportul, raspundem intrebarilor jumatate in limba romana, jumatate bulgareste, justificam motivul calatoriei.

Ni se arunca priviri, in parte suspicioase („va mai intoarceti?”), dar mai ales pline de invidie pentru statutul nostru privilegiat: calatorim intr-o tara din afara lagarului comunist.

Se relaxeaza totul in noapte, cind ajungem in vama Promachonas.

Aici nimeni nu este interesat de ce ar putea ascunde canapelele compartimentului sau valizele noastre.

Ne asternem pe drum permitindu-ne chiar sa adormim, inconfortabil dar fara grija.

Ne trezim in zori, cind trenul traverseaza periferia Salonicului, sub razele blinde ale soarelui la rasarit.

Frematam usor la primul pas pe pamintul de unde ni se trag originile, usor nelinistiti de necunoscut dar atit de dornici sa vedem totul.

Primul chiosc de pe peron ne ofera si prima experienta (modesta si totusi surprinzatoare) a unei societati de consum, fara restrictii.

Ne trebuie o cafea.

„Frappé sau espresso?” – suna intrebarea.

Eram familiarizati cu denumirile din revistele grecesti pe care le primeam prin posta insa ne aflam pentru prima data in situatia de a alege.

Nu aveam timp sa stam, ne astepta o intilnire cu lumea despre care stiam doar din presa amintita, asa ca, am ales cafeaua rece, pe care o puteam consuma din mers.

Buna alegere!

Eram in orasul in care se inventase frappé-ul, nu puteam sa pierdem ocazia de a-l gusta.

Rezultatul unei improvizatii ridicat la rang de bautura nationala.

Un laitmotiv (leitmotiv) racoritor  al teraselor si cafenelelor, completind briza marii si zgomotul valurilor, insotind si intretinind atmosfera vibranta a locurilor in care oamenii vin sa se relaxeze, sa-si petreaca timpul cu prietenii.

Prepararea 

Cafeaua poate fi făcută fie cu un shacker (agitator de cocktail) sau cu un amestecător adecvat (de exemplu, un mixer de mină). 

Una sau două lingurițe de cafea instant (Nescafe), zahar (dupa gust) si un pic de apă sunt amestecate pentru a forma o spumă. La aceasta se adaugă cuburi de gheață și lapte rece.

Ingrediente

- 1 - 3 lingurite de cafea instant, de preferință Nescafe, versiunea greacă

- 2-3 lingurite de zahar granulat

- apă

- gheaţă

- lapte

Într-un pahar se combină cafeaua instant, zahărul si o lingura de apă suficientă pentru dizolva cafeaua si zaharul.

Se agită puternic timp de cel puțin 30 de secunde până se obtine un amestec cremos si foarte spumos.

Se adauga lapte pina la jumatatea recipientului si se continua agitarea energica pina obtinem un guler de spuma de 2 – 3 cm.

Se adauga trei – patru cuburi de gheata si se completeaza cu lapte, omogenizindu-se compozitia.

Facultativ se poate adauga frisca.

O mingiiere racoritoare pentru zile caniculare!

Inghetata cu pepene galben

Gustare delicioasa si desert fabulos in acelasi timp!
Despre ce vorbesc?
Desigur, despre cea mai aromata inghetata, o mingiiere racoritoare pentru dogoarea acestor zile caniculare: inghetata cu pepene galben.
Sa ne desfatam, zic!

O reteta cu putin dichis, incluzind urmatoarele ingrediente:
- 3 oua
- 200 grame zahar tos
- 1 plic ( 80 grame) zahar pudra cu aroma de vanilie Dr. Oetker
- 2 cutii x125 grame iaurt grecesc Olympus 10% grasimi
- 2 cutii crema de brinza Philadelphia

- 300 grame pepene galben, curatat
- 10 ml alcool (vodca/lichior de pepene galben)

Se pun intr-un castron ouale, intregi, si zaharul tos.

Se bat usor cu mixerul pentru omogenizarea compozitiei apoi se aseaza castronul deasupra unui vas in care fierbe apa, fara ca aceasta sa atinga fundul vasului.
Continuam sa mixam la cald la viteza mare a telurilor pina ce compozitia isi dubleaza volumul si se obtin creste ferme, iar temperatura amestecului atinge aproximativ 40 grade Celsius.
Indepartam vasul de pe sursa de caldura si continuam sa mixam inca 3 - 4 minute pina ce compozitia se racoreste putin.

Intr-un alt vas, mai incapator, in care vom si asambla amestecul pentru inghetata, rasturnam continutul cutiilor de iaurt si crema de brinza Philadelphia, apoi adaugam si zaharul pudra.

Spumam amestecul pentru 4 - 5 minute cu mixerul, incorporind o cantitate de aer pentru o consistenta cremoasa a inghetatei.

Punem in vasul robotului de bucatarie (blender) bucatile de pepene galben

si mixam pina obtinem un piure fin, pe care il vom adauga amestecului de baza al inghetatei.

Omogenizam amestecul cu ajutorul unei spatule de silicon cu miscari usoare de jos in sus, din centru spre margini.
In aceasta faza adaugam 1/3 din spuma de ou peste crema si incorporam incet, ca sa conservam volumul de aer din compozitie.
Procedam in acelasi fel pina se termina spuma, adaugind urmatoarea cantitate numai dupa ce prima a fost in totalitate omogenizata.
La sfirsit turnam alcoolul incluzindu-l in amestec ca sa impiedice formarea cristalelor de gheata.
Se rastoarna compozitia in vase cu inchidere etansa pentru congelator depozitindu-se la rece pentru cel putin patru ore.
Veti obtine o inghetata fina, parfumata, in culori pastelate, apetisanta si savuroasa.

Inghetata cu ginger si whisky

O plimbare la Carturesti, un brat de carti bune si citeva delicatese.
Nerabdarea de a ajunge acasa, unde, confortabil asezati in fotoliu vom rasfoi volumele frumos legate, purtind in ele idei talmacite si rastalmacite de oameni de literatura, filozofi sau savanti preocupati de diferite domenii.
O clipa de ragaz intre doua stiluri si o degustare.
Ceva absolut nou, o dulceata fina, o marca selecta: Ginger preserve with malt whisky de la Mrs. Bridges.
O aroma picanta, revigoranta, inedita.
Curiozitate, cautari pe internet, pagina de facebook Mrs. Bridges cu concurs dedicat Zilei Femeii.
Participa fiica mea si, surpriza, cistiga marele premiu. Pentru mine!
Bucurie, emotii, asteptare.
Si iata pachetul!
Eleganta, calitate, perfectiune, respect pentru client indiferent unde s-ar afla acesta si oricine ar fi.
Jos palaria!
Scottish raspberry preserve, Fine cut orange marmalade, Lemon Curd, Beetroot& Orange Chutney, PloughmansChutney, SweetOnion Relish .
Imi propun sa iau lucrurile incet si sa adaug pe rind in retetele mele continutul surprinzator al borcanelor speciale, mai mici sau mai mari.
Incep cu dulceata de ghimbir si whisky adaugind-o intr-o inghetata de casa:

Buna alegere!
Am descoperit aroma intensa a ghimbirului recent, cind, dorind sa ofer un cadou personalizat, am ales sa pregatesc o ciocolata de casa cu ghimbir confiat.
Ce a urmat?
Am facut o pasiune pentru ingredientul ales intimplator.

Pregatirea inghetatei presupune realizarea compozitiei de baza din:
- 4 oua
- 50 ml lapte
- 400 ml smintina dulce pentru frisca
- 100 gr zahar tos
- 1 plic 80 gr zahar pudra cu aroma de vanilie de la Dr. Oetker
- 2 linguri de dulceata de ghimbir (se poate folosi ghimbir confiat inmuiat in prealabil in alcool si mixat ulterior pina obtinem o pasta moale, usor incorporabila in compozitia de inghetata).

Incepem prin a separa galbenusurile de albusurile oualor.
Adaugam doua linguri din zaharul tos peste galbenusuri si omogenizam.

Turnam laptele amestecind continuu:

Punem vasul deasupra altuia in care fierbe apa, continuind amestecarea energica pina ce compozitia se ingroasa ca o maioneza. Indepartam de pe aburi si lasam sa se raceasca.
Intre timp, incalzim restul de zahar tos in cuptorul cu microunde, timp de 3 minute la putere medie.
In acest timp, transformam albusurile intr-o spuma tare.
Asezam castronul cu spuma deasupra vasului cu apa fiarta, fara sa atinga apa si fara ca aceasta sa mai fiarba, creind astfel mediul pentru realizarea la cald a unei bezele sanatoase, evitind albusurile crude.
Incepem sa adaugam incet zaharul incalzit peste spuma de albus obtinind o bezea elvetiana, ferma.

Turnam crema de galbenusuri peste spuma si adaugam doua linguri de dulceata de ghimbir, dupa care, cu miscari usoare, ca sa pastram aerul din bezea, omogenizam compozitia.

Transformam in frisca smintina dulce prin adaugarea zaharului pudra cu aroma de vanilie si mixarea la viteza mare, pina se obtin virfuri ferme, si se adauga peste crema de ou.
Ca si mai inainte, incorporam cu miscari usoare, obtinind o compozitie aerata, uniforma.

Vom turna crema obtinuta intr-un vas pentru congelator, cu capac, introducindu-l pentru cel putin doua ore la rece, la -18 grade Celsius.
Se va obtine o inghetata cremoasa, cu o aroma deosebita si un gust ce va "pisca" in cel mai placut mod cerul gurii.
Delectati-va, oferiti-va aceasta placere intr-o zi caniculara, si nu numai!