Prajitura cu Dulce de Leche

O dulcegarie potrivita cu o ocazie ca cea a zilei onomastice.
Prajitura cu Dulce de Leche.

Aluat cu iaurt insiropat cu sirop caramel si lichior Kahlua,
miez cremos de Dulce de Leche,
topping din crema de unt cu ou, ciocolata alba si Dulce de Leche,
decor sticksuri de ciocolata cu cappuccino

Si o urare pe care o adresez cu drag, cu sinceritate si prietenie tuturor celor ce poarta nume minunate de flori: La multi ani!

Tort suporter FC Barcelona

La multi ani Vlad Stefan!

Iti dorim sa fii sanatos, destept, bun, hotarat si ambitios.

O urare insotita de cadoul dulce obligatoriu, cu accente pe pasiunea copilului pentru echipa lui favorita si o subtila subliniere a jucatorului preferat.

Blat genoise cu cacao
Crema cu unt si ciocolata cu topping de cereale cu ciocolata
Entremet de zmeura si mure

Tort Vaiana

Timpul nu sta in loc!
Parca ieri povesteam despre ghemotocul „sifonat” si „obosit” care venea pe lume la ceas de seara, in avanpremiera Craciunului.
Anul acesta a adaugat a cincea margica pe firul vietii sale, un fir impletit cu emotie din dragostea si grija parintilor sai, cu iubirea si afectiunea bunicilor.
Stralucitoare steluta pe cerul nostru iti uram ca fiecare zi sa iti aduca dezlegarea tuturor intrebarilor ce te framanta, sa iti dea sansa de a o petrece asa cum iti doresti si sa iti ofere numai motive de bucurie.
Alearga cu gazele, mangaie florile si tine strans coama lui Mures, taie curajoasa valurile si avanta-te cu placa, deseneaza casa visurilor tale si nu uita sa ne adaugi si pe noi in peisaj.
La multi ani iubita noastra!
Imbratisari stranse si pupaturi apasate de la tot neamul!
Si pentru ca mamaia iti cunoaste preferintele s-a straduit sa reproduca pe tortul aniversar o scena din spectaculoasa poveste a Vaianei,

un proiect minunat completat de un costum pe masura, realizat cu toata dragostea in tandem cu mami.

Blat de pandispan
Sirop de ananas
Crema de mascarpone cu ciocolata alba si pulpa de ananas
Entremet de ananas
Valuri din zahar candel si sirop de porumb

Tort Juventus

La multi ani Matei Misios!

Sa fii sanatos, bun, destept si puternic.
Sa-ti transformi visurile in realitate si sa iti implinesti toate dorintele, cu ambitie si hotarare.

Iti dorim ca viata sa iti ofere mereu numai surprize placute, sa iti umple clipele cu bucurii, iar noi iti vom fi mereu alaturi sa te sustinem, sa te incurajam, sa ne bucuram impreuna cu tine si sa te iubim!

Ca de obicei, tema tortului aniversar tine cont de pasiunile sarbatoritului, de idolii momentului, cu dorinta de a-i transmite intreaga noastra afectiune.

Ca urmare, tortul include obligatoriu imaginea fotbalistului preferat - Paulo Dybala „La Joya”, atacantul echipei Juventus Torino - cel mai valoros jucator ofensiv al acesteia, ca si emblema clubului la care joaca.

Si, ca surpriza sa fie maxima, cadoul nu poate fi decat mingea originala a clubului italian.

Motto-ul lui Dybala, inspirat de filmul Gladiatorul, spune ca „in viata trebuie sa gasesti intotdeauna puterea sa te ridici si sa continui sa lupti. Sa nu te predai niciodata!”

Deci, Matei, fa semnul gladiatorului si

"NU TE PIERDE ÎN BĂTĂLII INUTILE"

Tort de biscuiti cu crema de ciocolata si cheescake cu mascarpone si crema de fistic

Prajitura cu jeleu de sfecla rosie si crema de mascarpone

De  ceva timp „cochetez” cu beneficiile unui program zilnic de detoxifiere inlocuind una din gustarile zilei cu un suc natural de sfecla rosie.
Nu urmeaza sa va spun cum pregatesc sucul pentru ca nu am nici un alt merit in aceasta privinta decat introducerea legumelor (fructelor) in aparat si pornirea acestuia, restul vine de la sine.
Sucul este delicios si il recomand cu toata caldura numai ca, de fiecare data, imi puneam intrebarea cum as putea folosi masa de fibra ce rezulta dupa procesul de extragere a sucului.
Mi se parea  o risipa si nu puteam fi de acord cu asta.
Era un sfarsit de saptamana si isi anuntasera vizita o parte din copii, eveniment pentru care trebuia „sa-mi fac temele”, sa-i surprind, ca de obicei, cu ceva bun.
Tocmai pregatisem nectarul pretios si desfacusem aparatul sa-l curat cand, mi-a venit ideea: un jeleu de sfecla pe care sa-l incorporez intr-o prajitura.
Rezultatul? Surpriza maxima!
Efectul? Se cere repetat!

Si pentru ca imi place mult prajitura cu iaurt m-am gandit ca ar fi o asociere reusita, prospetimea aluatului fraged incurajand combinarea cu o crema pufoasa fara sa mai fie nevoie de insiropare.
Odata planul facut, nu-mi ramanea decat sa trec la realizare.

In prima faza se impunea pregatirea blatului:
Ingrediente:
- un iaurt mic (150 g) - se pastreaza paharul ca masura pentru celelalte ingrediente
- 1 pahar (cel de la iaurt) cu ulei
- 2 pahare zahar brun
- 3 pahare faina cu agent de crestere (000 - trei nule)
- 4 oua
- 2 lingurite praf de copt cu sofran Dr Oetker
- 1 plic zahar vanilat bourbon Dr Oetker

Intii se rastoarna continutul paharului cu iaurt intr-un castron. Se adauga pe rind uleiul si zaharul apoi amestecati energic.

Spargeti intr-un vas separat ouale, apoi se adauga la crema obtinuta anterior.

Adaugati faina, zaharul vanilat si praful de copt, si continuati sa amestecati pina obtineti o compozitie omogena.

Se rastoarna aluatul cremos obtinut intr-o forma cu fundul detasabil tapetata in prealabil cu hartie de copt.

Se loveste usor tava de blatul mesei pentru uniformizarea compozitiei apoi se  introduce in cuptorul preincalzit la 180˚C pentru 40 - 45 de minute. Este gata cind trece testul scobitorii.

Cat timp se raceste blatul pregatim jeleul de sfecla.

Se da pe razatoarea fina o sfecla mica de aproximativ 100 de grame.

Pulpa rezultata 

se rastoarna intr-un vas adaugandu-i 80 grame zahar gelifiant Dr Oetker.

Se lasa doua minute pana se topeste zaharul apoi se aseaza vasul pe foc mic pentru aproximativ zece minute dupa ce incepe sa clocoteasca.

Inchidem focul si lasam amestecul sa se raceasca.

Pregatim in continuare o crema din:

- 2 galbenusuri

- 50 grame zahar

- 2 linguri lapte

- 250 grame (o cutie) mascarpone

- 50 grame unt

Omogenizam intr-un vas galbenusurile cu zaharul si laptele fara sa insistam prea mult apoi asezam vasul deasupra unei cratite in care fierbe apa dar fara ca aceasta sa atinga fundul castronului. 

Amestecam continuu pana se ingroase crema, capatand aspectul de ciulama mai putin legata.

Cand crema de ou s-a racit ii adaugam continutul unei cutii de mascarpone si untul mixand usor pana obtinem o crema pufoasa.

Punem si 1/3 din jeleul de sfecla in compozitie si incorporam.

Este momentul asamblarii prajiturii.

Intai taiem un capac subtire din blatul ce a rezultat usor bombat pentru a obtine o suprafata plana apoi sectionam blatul in doua parti egale ca grosime, obtinand doua discuri.

Asezam prima foaie pe un platou dupa care rasturnam jeleul de sfecla si il intindem pe toata suprafata intr-un strat uniform.

Dam la rece pentru zece minute apoi adaugam 2/3 din crema cu mascarpone si ou distribuind-o uniform si pe aceasta.

Asezam a doua foaie de blat peste crema apasand usor pe toata suprafata.

Rasturnam restul de crema (1/3) cu mascarpone si unt si o intindem intr-un strat egal.

Rupem in bucati capacul taiat de pe blat si il faramitam in mixer.

Imprastiem pe toata suprafata prajiturii faramiturile obtinute apoi presam usor cu fundul detasabil al tavii in care am copt blatul.

Introducem prajitura la frigider pentru cel putin doua ore inainte de a o consuma.

Un deliciu in culori vii, cu un gust inedit!

Vi-l recomand din toata inima!

Pateuri fragede cu brinza - Τυρόπιτες με ζύμη κουρού

La pas pe strazile Atenei.
Istorie coplesitoare convietuind in buna regula cu civilizatia cotidiana.
Pasi de azi peste urme de civilizatii apuse.
Arhitectura antica la un loc cu detalii urbane moderne.
Aceleasi strazi cu un alt obraz oglindit de vitrine.
Vitrinele timpului!
Pentru ca multe pastreaza in spatele lor povesti de familie, afaceri cu un inceput mai modest sau mai promitator, cu un prezent incert sau unul infloritor, dar toate incapatinindu-se sa reziste perpetuind traditii.
Ratacind prin labirintul stradutelor pierdem notiunea timpului pina ce golul din stomac ne aduce la realitate, alimentat si de mirosul imbietor de piine calda ce ajunge pina la noi prin usile neobosite ale unei pravalii.
Ii trecem pragul fara sa stim ca facem un pas catre inima istoriei, dar in care ne-am aflat din prima clipa dupa ce am intrat.
Infiintata in 1910, informatie pe care clientul o primeste doar privind firmamentul, brutaria Ariston a apartinut lui  Anastasios Lompotesis (Λομποτεσης), personaj care si-a dorit perfectiunea produselor sale, motiv pentru care a ales sa mearga la Istanbul ca sa invete de la cei mai buni.
O perioada destul de lunga, pina la inceputul anilor '70, aici s-a pregatit numai piinea ce asigura necesarul localnicilor din zona, perioada intrerupta in timpul Razboiului Civil cind brutaria a fost rechizitionata si folosita pentru a face piine pentru trupe.
S-a transformat in afacere de familie cind a aparut a doua generatie, reprezentata de Dionisie Lompotesis, urmata apoi de Anastasia Lompotesi, cea care tine friiele afacerii in ultimii 20 de ani, pregatind in acelasi timp cea de a patra generatie.
Insa efortul de a pastra afacerea familiei cere sacrificii, un cost enorm care presupune prezenta inca de la ora 5 dimineata si care se incheie dupa ora 22.
Apoi, doar pregatirea piinii nu mai acoperea cheltuielile intreprinderii asa ca s-a trecut la diversificarea ofertei, moment in care a aparut placinta Kourou (facind referire la aluatul din care se prepara placinta, denumire ce vine din limba turca si inseamna „aluat uscat” - sfarimicios) care a si adus faima magazinului.
Placinta Kourou este produsul viu care atrage, pentru ca pastreaza in mod sacru modalitatea manuala de pregatire, asa cum a fost adus din Turcia de fondatorul firmei.
Zilnic se vind 120 de tipuri de placinte, insumind in vremurile bune si 10000 de bucati, cu diverse umpluturi: cu spanac, brinza, ciuperci, praz, dovlecei, sunca, brinza iute cu piper, carne de pui si mustar - in amestec sau simpla, vinete, cartofi, midii, creveti, fasole, fructe cum ar fi banane, piersici, pere, mere, toate proaspete, nu conservate.
Insa preferata ramine placinta Kourou cu brinza.
Situata pe strada Voulis (Βουλής) in perimetrul cuprins intre Ermou (Ερμού) si Kolokotroni (Κολοκοτρώνη), intr-un Centru sufocat de banci, ministere si hoteluri, brutaria a insemnat totusi un punct de atractie pentru celebritati atit din lumea politica cit si din viata artistica, trecindu-i pragul Papandreou, Karamanlis, fostul rege Constantin, poetul laureat al Permiului Nobel pentru Literatura in 1963 Giorgos Seferis, Odysseas Elytis - un alt scriitor laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1979, si chiar Alexis Mardas alias Magic Alex managerul trupei Beatles intre 1965 si 1969.
Coplesiti de valoarea locului dar si de varietatea mare a produselor, am comandat placinta magica si am iesit sa o savuram in parcul din Piata Constitutiei (Πλατεία Σύνταγμα), realizind abia acum tristetea din glasul interlocutorului nostru atunci cind afirma ca concurenta fast-food a transformat intr-un lux produsul traditional oferit de ei, aducind tot mai aproape o criza economica: in fata noastra doi din colosii moderni de food, Mc Donald's si KFC atrageau grupuri galagioase de tineri, sau figuri serioase si preocupate de oameni de afaceri , prea putin interesati de calitatea produselor pe care urmau sa le consume.
M-a marcat iremediabil dirzenia cu care acei oameni au inteles sa duca mai departe traditia mostenita, respectul pentru ceea ce i-a transformat intr-o pagina de istorie si nu in ultimul rind calitatea produsului oferit.
Mi-am promis ca voi incerca sa aflu marele secret al aluatului minune, aducind in acest fel dovada pretuirii mele pentru exemplul de oameni care mi-au oferit o interesanta lectie de viata.
Sper ca am reusit si de aceea aduc astazi in pagina mea reteta care m-a adus cel mai aproape de produsul consacrat: pateuri fragede cu aluat kourou.

Sint necesare urmatoarele ingrediente:
- 500 grame faina cu agent de crestere (000)
- 250 grame unt (sau margarina) - la temperatura camerei
- 1 iaurt scurs (150 - 200 grame)
- 1 lingurita sare
- 200 grame brinza feta ( cas sarat, brinza cremoasa, brinza proaspata)
- 1 ou
- un galbenus
- 1 lingura cu lapte
- seminte de susan, optional

Se pune faina intr-un castron facind in mijloc o adincitura in care vom adauga sarea, untul moale si iaurtul.
Vom incorpora incet ingredientele, aducind cite putin din faina de pe margini catre centru.
Obtinem un aluat omogen pe care urmeaza sa il framintam pe masa de lucru pina va deveni suplu, pufos si moale, fara sa se lipeasca de miini.

Se imparte aluatul in doua parti egale pe care le infasuram in folie alimentara si le dam pentru 30 de minute la frigider.
Intre timp pregatim umplutura, amestecind brinza cu oul intreg, batut, pina ce compozitia devine cremoasa.

Se scoate o portie de aluat pe care o vom intinde pe masa presarata cu faina intr-o foaie cu o grosime de 5 mm.

Decupam cu o forma cercuri din foaia de aluat.
Luam pe rind discurile si le asezam in forma, adaugind in centru o gramajoara potrivita de crema de brinza.

Amestecam intr-un bol galbenusul de ou cu o lingura cu lapte.
Folosind o pensula ungem marginile discului ca sa asiguram lipirea aluatului, apoi inchidem forma apasind usor.

Se unge suprafata exterioara cu ou dupa care asezam placintele in tava tapetata cu foaie de copt.
Optional, presaram seminte de susan.

Se coc timp de 20 de minute la o temperatura de maxim 200° Celsius sau pina capata o culoare aurie, rumena.
Sint delicioase impreuna cu o salata proaspata sau cu un pahar cu lapte batut.

* In cazul in care vreti sa pregatiti placinta in forma clasica in tava, intindeti foaia putin mai subtire, maxim 3 mm, si intepati usor din loc in loc cu furculita.
Se va portiona dupa racire.

Pufoase, fragede, ramin proaspete chiar si trei - patru zile, oferind confortul timpului cistigat in favoarea altor preocupari.