miercuri, 14 decembrie 2011

Cozonac

Ginerelui meu "cel mic" ii place sa-si faca de treaba in bucatarie.
Si nu isi mai incape in piele de mindru cind ii reusesc experientele iar laudele curg in valuri.
Experimenteaza, inventeaza, combina, dar rezultatul este, de cele mai multe ori, unul foarte reusit.
Iata ce s-a intimplat cind si-a propus sa faca cozonac.


Intre noi fie vorba, cozonacul este o proba destul de complicata chiar si pentru o gospodina experimentata.

A pregatit intii drojdia pentru aluat:
- 3 linguri faina
- 1 1/3 plicuri drojdie
- 1 lingura ulei
- 4-5 linguri lapte

A amestecat totul energic intr-un castronel pina a inceput sa faca basici dupa care a lasat sa creasca aceasta dospeala pentru aproximativ 15 minute.

Intre timp, a pregatit intr-un vas incapator:
- 1 kg faina
- 1 lingurita sare (pe care a presarat-o deasupra fainei)
- 250 gr stafide brune

Separat, a pus in vasul mixerului:
- 2 oua intregi
- 2 galbenusuri
- 2 plicuri zahar vanilat bourbon
- 1 lingurita esenta rom
- coaja rasa de la o portocala si jumatate
- 4 linguri zahar
amestecind pina s-a dublat volumul si compozitia a devenit cremoasa capatind o culoare deschisa.

A incalzit 400 ml (suportabil la deget nu dat in fiert) lapte in care a adaugat 6 linguri zahar si, separat, 150 grame de unt.

Cind toate acestea au fost pregatite a trecut la incorporarea lor in aluatul de cozonac.
A facut o adincitura in faina si a turnat dospeala, acoperind-o cu faina dupa aceea.
A turnat compozitia de oua cu zahar si mirosuri din vasul mixerului, amestecind bine pentru omogenizare.
A presarat si 250 grame miez de nuca, bucati.
Incet, incet, a turnat laptele cald si a framintat bine, cu forta, pina ce aluatul s-a dezlipit de pe peretii vasului si a devenit elastic dar nu moale.
Atunci a inceput sa adauge untul topit, pentru a da fragezime aluatului.
S-a luptat vreo 20 de minute cu coca, dupa care a lasat-o sa creasca intr-un loc cald din bucatarie.
Cind aluatul a crescut marindu-si volumul de doua ori, a pus aluatul pe masa si l-a mai framintat pentru inca cinci minute, dupa care l-a impartit in doua.
Cele doua bucati le-a intins in doua suluri pe care apoi le-a impletit.
A uns o tava de cozonac cu unt si, impletitura rezultata a asezat-o in tava, lasind din nou sa creasca pina ce va ajunge la marginea tavii.
In acest moment a uns cozonacul in devenire cu un galbenus de ou dupa care a asezat tava in cuptor.
Dupa circa 45 minute l-a incercat cu un betisor (de frigaruie) sa vada daca este copt.
Cum betisorul a iesit curat, fara coca lipicioasa pe el, a concluzionat ca, cozonacul este gata.

Asta este tot.











                               Dar este o reusita.









2 comentarii:

  1. Eu ii dau 10 (zece), fara sa gust. Merg pe incredere. Am baza pe fiica-mea. La cum o stiu, sint sigura ca nu e subiectiva. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Dap, si eu il incurajez sa imi mai faca astfel de surprize!!!
    Cozonacul a iesit moale, afanat si gustos, iar aroma lui m-a intampinat de cum am intrat in casa, dupa o zi cetoasa si ponosita.
    Bravooo!!!

    RăspundețiȘtergere