luni, 30 aprilie 2012

Humus

Cultivat prima oara  in sud-estul Turciei, fiind ulterior raspindit in tot bazinul mediteranean, nautul a facut parte din alimentatia de baza a popoarelor precum Grecia Antica, Egiptul Antic si Imperiul Roman – ajungind mult mai tirziu in Orientul Mijlociu.
Nautul este o planta din familia leguminoaselor bine adaptata la zonele aride anual recoltindu-se 7 milioane de tone de naut din 45 de tari, ceea ce il face una dintre cele mai populare legume.
Nautul este un aliment minune din lunga lista a alimentelor intens recomandate pentru un stil de viata armonios, echilibrat si sanatos.
Ca majoritatea altor specii de boabe si nautul scade colesterolul prin continutul de fibre, si impiedica acumularea de zahar in sange, fiind un aliment foarte util persoanelor care sufera de diabet sau de hipoglicemie.
In urma consumului de naut bolile de inima pot fi prevenite si riscurile scazute semnificativ. O alta functie a organismului care se bucura de infuzia de naut este functia de scadere a colesterolului negativ, de tip LDL.
Nautul este bogat in proteine, saruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) si in complexul de vitamine B, ceea ce il recomanda in astenia fizica si psihica, ca si in convalescenta. Avind o concentratie ridicata de proteine (24%), la care se adauga si un procent consistent de hidrati de carbon si grasimi, nautul are o valoare alimentara deosebita, inlocuind in buna parte proteinele din carne.
Fierul din boabele de naut produce energie, iar magneziul sporeste cantitatea de enzime care produc antioxidanti.
Boabele de naut prajite si macinate au un efect puternic stimulent digestiv si nervos. Sarac in grasimi, bogat in fibre, nautul este un excelent aliment pentru cei care vor sa-si tina sub control greutatea. Nefiind nici hipercaloric, nautul poate deveni astfel usor o alegere excelenta si sanatoasa in bucataria de zi cu zi a fiecaruia.
De la naut se consuma atit pastaile tinere, verzi, preparate ca supe sau mincaruri, cit si boabele prajite si macinate care se pot consuma in amestec cu cafea sau chiar ca inlocuitor de cafea.
Nautul este asemanator cu soia si se poate folosi in prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun inlocuitor pentru carne, fiind si mai gustos decit soia. Boabele de naut fierte, pisate si apoi amestecate cu pasta din semintele de susan (denumita si tahini) la care se adauga condimente, poarta denumirea de humus sau houmous, un popular fel de mincare din Orientul apropiat si Balcani.

Humus - o experienta transformata in preferinta culinara.
Asa mi s-a intimplat cind am incercat pentru prima data humusul.
Si pentru ca diversele marci de produse achizitionate din comert m-au dezamagit pe rind, m-am hotarit sa il prepar singura.
Nu am gresit luind aceasta decizie, pentru ca ce faci cu mina ta e bun facut.


sâmbătă, 28 aprilie 2012

Orez cu lapte si merisoare


Merişorul creşte în zone montane si este un arbust asemănător cu afinul.
Fructul de Merişor este o bacă sferică, la început albă, apoi roşie, lucitoare, comestibilă, cu gust amărui, datorită conţinutului în arbutină. Merişoarele conţin zaharuri (4-7%), acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C, etc., tanin, vaccinin(un glucozid), săruri minerale, etc. Ele se consumă proaspete sau prelucrate sub formă de suc, compot, gem şi ceaiuri.
În scopuri terapeutice se folosesc frunzele, fructele şi mugurii de Merişor.
Merişoarele au acţiune bactericidă (datorită acizilor benzoic şi citric), diuretică, antiinflamatorie şi antiinfecţioasă. Sunt un dezinfectant urinar şi lizează uraţii. Merişorul este principala specie pomicolă ale cărei extracte (din fructe, frunze, muguri) lizează (dizolvă, netezesc) uraţii.
Saschiul (merişor sau brebenoc, cum i se mai spune), o plantă cunoscută mai mult pentru efectul decorativ, reduce tensiunea şi reglează circulaţia sangvină la nivel cerebral. Astfel, creierul va fi mai bine oxigenat.
Aceste proprietăţi se datorează în special vincaminei, unul dintre cei peste 50 de alcaloizi din compoziţia plantei.

Gasind aceste informatii despre merisor si calitatile lui terapeutice, mi-am propus sa il utilizez mai des.
Aspectul si consistenta merisoarelor uscate, ca si gustul, fiind foarte asemanatoare cu cel al stafidelor, m-am gindit sa il folosesc in preparatele in care de regula adaugam stafide.
Nu am gresit, fiind o experienta cu succes pe care o voi repeta.
Va propun sa incercati: orez cu lapte si merisoare.


joi, 26 aprilie 2012

Orzisor cu carne - Γιουβέτσι

Youvetsi (Γιουβέτσι) este un fel de mincare grecesc cu carne, pregatit la cuptor intr-un sos de rosii si servit cu paste, de obicei orzisor (κριθαράκι) (insemnind "orz mic").
In mod traditional, aceasta mincare se face cu carne de miel fiarta intr-o oala "cuptor" numit γάστρα (gastra), care este un vas adinc, din lut, folosit pentru gatit lent. In timp, s-au adoptat si variante de pregatire in care s-a inlocuit - din considerente financiare - carnea de miel cu minzat, carne de pui, porc, iepure sau chiar fructe de mare.
Orzisorul, pregatit din griu dur, este deosebit de popular in bucataria greaca, si in general, in Balcani, Mediterana şi Orientul Mijlociu, numele sau venind de la cerealele de orz a caror forma o reproduc.
De regula acesta constituie baza mincarii dar poate inlocui cu succes pastele fainoase din supe.

Iata reteta pe care v-o propun astazi, o reteta simpla, usoara, agreata in mod deosebit de familia mea, si care, sint sigura, va va fi pe plac: Orzisor cu carne - Γιουβέτσι.


Pentru pregatire am folosit:
- 700 grame pulpa de miel
- o cutie 500 grame risoni Barilla
- o lingura Knor de legume
- o ceasca pulpa de rosii decojite
- 2 - 3 linguri ulei de masline
- o lingurita oregano

Carnea de miel bine spalata se feliaza subtire. Se infierbinta uleiul de masline intr-o tigaie si se rumenesc bine feliile de carne. Se pun intr-un vas de sticla termorezistenta cu capac, adaugindu-se apa cit sa acopere carnea. Se introduce vasul in cuptor si se lasa sa fiarba acoperit pina ce carnea va fi bine fiarta.
Se verifica din cind in cind si eventual se mai completeaza cu apa daca aceasta a scazut.
Cind carnea se inteapa usor cu furculita, semn ca e foarte bine fiarta, se adauga orzisorul (risoni) si knorul, se potriveste de sare si piper si, acoperindu-se din nou vasul, se introduce in cuptor.


Dupa ce orzisorul a absorbit aproape tot lichidul din vas, fiind aproape fiert, se adauga pulpa de rosii decojite si se presara oregano. Pentru un gust usor picant puteti adauga citeva seminte de chimen in sos.
Se mai lasa vasul in cuptor, descoperit, sa fiarba totul impreuna pina ce lichidul a fost absobit in totalitate iar boabele de orzisor s-au fiert fara sa se lipeasca intre ele. Se inchide focul lasindu-se mincarea in cuptor pentru inca cinci minute.


Acest fel de mincare se poate servi atit cald cit si rece, presarind dupa preferinta deasupra brinza rasa sau parmezan.


Merge si un vin rosu alaturi.
Sa zicem o Feteasca Neagra de Murfatlar.

miercuri, 25 aprilie 2012

Matei - bucatar

Astazi am o postare inedita.
Pentru ca nu ne incadram in limita de virsta pentru a putea participa la concursul goodfood.ro - Gateste cu copilul tau, si pentru ca totusi am gatit impreuna, vreau sa va fac cunostinta cu nepotelul meu, Matei.
De sarbatori Matei a pregatit placinte pentru toata familia, coordonat de matusa Alexandra.
Au fost un succes si s-au consumat instant, spre amuzamentul tuturor.
Bineinteles, placintele au fost insotite de iaurtul lui mami, deci, o masa ideala, sanatoasa.
Matei are 5 ani, ii place sa picteze, sa deseneze, dar ii face placere si sa cinte si sa danseze.
Nu vorbesc de faptul ca este si un mare fotbalist.
Nu la fel de mare ca fratele lui, Ianis.
Iata-l bucatarind:


 












Si iata-l dansind dupa vestitul slagar "Ai Se Eu Te Pego" - al lui Michel Teló:



marți, 24 aprilie 2012

Iaurt de casa din lapte de oaie

Iaurtul este  un aliment gustos, sanatos, bogat in proteine, ce contine o serie de bacterii necesare digestiei, potasiu, magneziu si vitamine din grupul B cu rol in functionarea creierului si in metabolizarea glucidelor. Glucidele din iaurt sunt asimilate mai usor si au o toleranta mai buna pentru organism, prin transformarea lactozei in acid lactic in procesul de fermentare. Iaurtul contine grasimi care asigura satietate si gust bun.
O dieta bogata in lactate joaca un rol major in prevenirea si tratarea osteoporozei deoarece contine suficient calciu si vitamina D. Consumul de iaurt reduce riscul aparitiei hipertensiunii, potasiul fiind o substanta minerala vitala necesara unui bun control al tensiunii arteriale., ajutind la normalizarea batailor ritmului inimii si mentinind un nivel adecvat de apa in corp.
Bacteriile din iaurt normalizeaza flora intestinala, ajutind la tratarea diverselor afectiuni intestinale, precum diareea. Ajuta la digestie, imbunatatind tranzitul intestinal si prevenind constipatia. Ele au efecte de modulare a sistemului imun, reduc riscul de alergii, cresc rezistenta la diversi germeni.
Prin deconjugarea si secretia sarurilor biliare, iaurtul scade colesterolul rau si il creste pe cel bun.
Microorganismele din iaurt inlocuiesc microflora daunatoare, de putrefactie, care conduce la aparitia unor metaboliti foarte periculosi si care in timp pot da nastere cancerului intestinului gros.

Iaurtul poate fi obtinut din orice fel de lapte, respectiv de vaca, oaie, capra, bivolita sau chiar de camila.
Pentru a obtine iaurt, laptele este supus unui proces de fermentare controlata, in prezenta unor fermenti lactici specifici. Numai acesti fermenti conduc la obtinerea iaurtului sanatos, iar prezenta lor la sfarsitul fabricatiei, in stare vie si activa, constituie principala caracteristica a adevaratului iaurt.

Cel mai sanatos iaurt este cel pe care-l preparam in casa,  mai ales daca laptele din care il pregatim este din gospodaria proprie.


Mostenind de la bunicul din partea tatalui pasiunea pentru cresterea animalelor, fiica mea mea cea mare impreuna cu sotul ei au pus bazele unei mici ferme din care nu lipsesc oile. Turma de mioare creste de la an la an, iar ea, s-a vazut nevoita sa invete cum sa prepare laptele rezultat. Se documenteaza permanent, experimenteaza, produsele naturale obtinute fiind de foarte buna calitate.
Laptele de oaie, cu un continut ridicat de proteine (de doua ori mai multe fata de continutul din laptele de vaca) dar fara grasimi, la fel ca si laptele de bivolita, necesita o fierbere scurta in comparatie cu laptele de vaca, astfel incat nutrientii naturali nu sunt distrusi.
Iaurtul preparat din lapte de oaie (cunoscut si sub numele de iaurt grecesc) este piesa ei de rezistenta, pe care il pregateste cu un ritual anume.


Laptele proaspăt, după ce a fost strecurat, se fierbe cîteva minute într-un vas cu pereti dubli de aluminiu pentru distrugerea microorganismelor și eliminarea unei părți din apă, cu scopul obținerii unei consistențe ferme si cremoase.
După fierbere, laptele este răcit atit cit mîna aplicată pe vasul cu lapte poate suporta căldura.
Se distribuie apoi in borcane curate, sterilizate prin fierbere.


Se adauga apoi „maiaua” ce provine dintr-un iaurt preparat in casa in ziua precedenta sau din comert (la prima preparare) avind grija ca aceasta sa fie un produs de calitate.


Se poate utiliza si smintina sau brinza de vaci. Cantitatea de iaurt adaugata trebuie sa fie in proportie de 1 – 2% (aproximativ 2 – 4 lingurite la un litru de lapte). Dupa insamintare, se amesteca bine continutul fiecarui borcan, apoi se acopera cu un tifon curat sau servetele. Se pune deasupra o paturica curata sau se infasoara in prosoape groase pastrindu-se o temperatura constanta in locul in care este depozitat iaurtul (aproximativ 22 – 24 de grade Celsius) pina ce laptele se leaga. In mod normal, in 4 – 6 ore obtinem iaurtul natural. Dupa coagulare, iaurtul se raceste imediat cu apa rece si se acopera borcanele cu capace, pastrindu-se la frigider timp de 8 – 12 ore, interval în care se formează aroma și gustul specific de iaurt.

Un iaurt de bună calitate trebuie sa fie compact, omogen, fără sa elimine zer, cu gust plăcut, acrișor și aromă specifică. Prin amestecare capătă consistență densă, asemănătoare cu consistența smîntînii.

Pentru ca iaurtul sa fie mai gros acesta se filtreaza (se lasa la scurs) intr-o pinza, metoda greceasca de unde ii vine si numele.


In ciuda faptului ca multi ar putea sa se indoiasca de gustul acestuia, este un adevarat rasfat pentru papilele gustative. In plus, este mult mai sanatos, fiind mai putin gras dar avind un continut mai ridicat de proteine, ceea ce il recomanda pentru o dieta sanatoasa dar redusa caloric.

duminică, 22 aprilie 2012

Tort black&white

O maaaare dragoste sarbatoreste astazi 34 de ani de la oficializare. :)
Cu aceasta ocazie, jumatatea de genul feminin a pregatit o supriza dulce.
Un tort festiv in doua culori, care, desi in contrast, se contopesc intr-o minunata prajitura, completindu-se una pe cealalta.
Este un simbol pentru ceea ce inseamna o casnicie implinita, fericita.
La multi ani, dragului meu sot.
Pentru ca despre noi este vorba.




joi, 19 aprilie 2012

Pasca cu brinza dulce si merisoare

Cu toate ca adevarata pasca este cea framintata doar cu faina din cinci feluri de cereale si apa, rezultind un aluat nedospit cu aspectul unei turte plate, de pe masa de Paste nu lipseste pasca preparata asemeni cozonacului si, de cele mai multe ori, imbogatita cu un amestec de brinza, dulce sau sarata. Aspectul acesteia difera in functie de zona geografica, avind forma unui colac impletit ori doar decorat cu o impletitura din aluat, sau chiar, aluatul lipseste cu desavirsire, pasca luind forma unei prajituri cu brinza.
Asimilind cu timpul acest obicei, am reusit sa ne formam o traditie, asa ca in fiecare an de Paste pregatesc si eu pasca dupa o reteta personalizata, imbunatatita cu fiecare experienta.


joi, 12 aprilie 2012

miercuri, 11 aprilie 2012

Prajitura cu mere

Desi, in mod normal, ar trebui sa ii spun: prajitura cu un mar.
Pentru ca atit am folosit pentru realizarea acestei delicioase prajituri.
S-a intimplat intr-o seara cind, dorind ceva dulce sotul meu m-a intrebat: "nu ai mai fotografiat si tu ceva bun?". Bineinteles era o gluma cu referire la faptul ca, de cind blogaresc pe aici, fotografiez tot ce gatesc.
Si cum nu aveam ce sa ii ofer, m-am apucat de treaba repede, pentru ca nu vroiam sa il dezamagesc.
Asa a rezultat aceasta prajitura. Nu cred ca e o "inventie" personala dar nu am respectat nici o reteta.



marți, 10 aprilie 2012

Piure de cartof dulce cu crema de brinza

Originar din America Centrala, varianta dulce a cartofului este mult mai sanatoasa. Asa ne asigura specialistii. Culoarea lor portocalie (deşi unii au miezul alb) dă o idee asupra nivelului ridicat de betacaroten care este convertit de către organism în vitamina A, ajutând la întărirea imunităţii, la sănătatea pielii şi a membranelor care căptuşesc nasul, plămânii şi intestinele. Un cartof dulce ofera aproximativ o jumătate din necesarul nutritiv de vitamina E şi conţine cantităţi semnificative de alte vitamine şi minerale: vitamina B6 , C, mangan, cupru, potasiu - un electrolit care ajuta la reglarea batailor inimii si protejeaza rinichii, fier - un mineral fundamental pentru copiii de sub un an si fibre.
Prin includerea de grăsimi în porțiile de cartof dulce se măreste cantitatea de beta-caroten absorbită de organism. De aceea este indicata adaugarea de ulei sau unt la prepararea cartofului dulce.
Pentru că majoritatea nutrienților sunt concentrați în apropierea cojii, se recomandă gătirea cu tot cu coajă, apoi decojirea.
Toate aceste calitati fac din cartofii dulci un aliment exceptional pentru alimentatia copiilor.
Am ales sa gatesc aceasta leguma, pregatind o reteta pentru hrana sanatoasa a copiilor, ca raspuns la invitatia de a participa la campania initiata de Qbebe ( retete ciorbe ) si sustinuta de doctorul nutritionist Mihaela Bilic - Sanatatea are gust, avind ca subiect alimentatia sanatoasa pentru copii, viitoare mamici si mamicile care alapteaza.
Iata cu ce ma prezint: Piure de cartof dulce cu crema de brinza proaspata cu marar si patrunjel, decorat cu galbenus moale, pe care il recomand pentru diversificarea alimentatiei copilului mic cu virsta intre 6 si 8 luni.


luni, 9 aprilie 2012

Scrumbie la gratar

Evocind intrarea Mintuitorului in Ierusalim calare pe asin, intimpinat de multime cu flori si ovatii, florile pe care le purtam in mana in Duminica Floriilor reprezinta florile virtutilor adunate in timpul postului, si anume: lumina rugaciunii, smerenia postirii, bunatatea inimii milostive si darnice, curatia mintii dobandita prin pocainta, sfintirea sufletului si trupului. Toate acestea sunt florile iubirii smerite si sfinte a crestinului fata de Dumnezeu si fata de semeni.
Intrarea Domnului in Ierusalim este sarbatorita printr-un praznic in Duminica Floriilor, crestinii ortodocsi avind dezlegare la peste inainte de Saptamina Patimilor.
Asa se face ca, in aceasta zi exista obiceiul de a se gati peste sub orice forma, chiar daca sintem, sau nu, credinciosi.
Cum prin martie, scrumbia, specie pelagica, endemica, de origine marina, anadroma, care traieste in carduri in mare, intra in Dunare  pentru depunerea icrelor, riveranii Dunarii combina praznicul din Duminica Floriilor cu sarbatoarea scrumbiei.
Iar noi nu facem exceptie.
Iata de ce astazi postez: scrumbie la gratar cu mujdei de usturoi verde.


vineri, 6 aprilie 2012

Mincare de bame - Μπάμιες Λαδερές

Bamele sint vegetale foarte nutritive. Pe linga faptul ca sint sarace in calorii, sint bogate in vitamine: A, C, acid folic, tiamina, calciu, zinc, fibre, riboflavina si vitamina B6. Intrucit contin acid folic, bamele sint recomandate viitoarelor mame.
Fibrele superioare, regasite in bame, ajuta la stabilizarea glicemiei, micsorand rata la care zaharul este absorbit din tractul intestinal. Au proprietati laxative, absorb apa si previn constipatia.
Mucilagiul din bame micsoreaza nivelul de colesterol si acidul din bila, eliminand astfel toxinele prin filtrarea ficatului.
Fructele acestei plante se consuma inainte sa ajunga la maturitate, cand devin atoase si coaja lor incepe sa se lignifice. Cu cat este mai tanar, fructul bamelor - o capsula alungita si bombata - este mai gustos si mai fraged.
Semintele de bame ajunse la maturitate au un continut ridicat de substante proteice si grasimi si sunt folosite in obtinerea diverselor preparate culinare, in special la popoarele orientale. In Egiptul antic, semintele de bame erau prajite, macinate si folosite in loc de cafea, obicei mentinut si in zilele noastre.
Originare din Etiopia, bamele sunt mentionate ca planta de cultura cu 2.000 de ani inainte de Hristos.
De-a lungul vremii, bamele (Okra) au intrat in traditia gastronomica a Europei de Sud, acolo unde, mai ales in Grecia si Turcia, sunt apreciate si culese pentru a prepara diferite mancaruri.
Desi sunt foarte apreciate in arta culinara, se pare ca exista anumite retineri in folosirea lor.
Putine gospodine le cunosc secretele de pregatire.
In Saptamina Mare, crestinii ortodocsi din Grecia care postesc, consuma cu placere mincarea de bame - Μπάμιες Λαδερές (bame uleioase - dar nu pentru ca sint gatite cu mult ulei ci, pentru consistenta lor "cleioasa"). Soacra mea, o grecoaica harnica si o foarte buna bucatareasa,  era una dintre persoanele care stia cum trebuie gatite acestea. Si mi-a impartasit si mie secretul. Iar eu, o sa il spun aici, ca sa ramina scris pentru cei ce vor incerca vreodata sa gateasca bame.
* Inainte de a fi gatite, bamele curatate si spalate, se tin jumatate de ora in apa rece amestecata cu un paharel de otet. Metoda este sigura, verificata. (Unele gospodine recomanda fierberea bamelor cu bors - nu stiu, nu am incercat).
Iata cum le-am pregatit eu:


joi, 5 aprilie 2012

Fursecuri persane cu stafide - Keeshmeeshy Noon

Fursecuri persane cu stafide (Keeshmeeshy Noon) – un desert ce se prepara in mod traditional pentru a sarbatori Anul Nou Persan (prima zi de primavara) – dupa o reteta sanatoasa, numai cu ingrediente naturale, fara conservanti.
Cind timpul ne preseaza dar simtim nevoia unui desert pregatit in casa, aceste fursecuri sint varianta optima. Se prepara usor, fara prea mare bataie de cap, cu ingrediente la indemina, singura conditie fiind cheful.
Daca pregatiti o cantitate mai mare de fursecuri dar sinteti la dieta si nu le consumati imediat, nu va faceti griji. Datorita continutului ridicat de zahar al stafidelor acestea vor retine umezeala, pastrind astfel fursecurile proaspete mai multe zile. Avantaj dublu deci prin utilizarea stafidelor, avind in vedere faptul ca sint si o buna sursa de vitamine si fier. De preferat a se folosi stafide negre pentru ca obtinerea acestora nu implica procese chimice in comparatie cu cele aurii, care sint tratate in prealabil cu dioxid de sulf pentru a le mentine culoarea aurie si apoi uscate.


duminică, 1 aprilie 2012

Prajitura Noir

Ciocolata cu menta este preferinta dulce a sotului meu. Cum ma gindeam sa pregatesc un desert pentru weekend, mi-am spus ca ar fi alegerea perfecta. Am initiat o cautare si mi-a sarit in ochi o imagine tare atragatoare, de pe un blog, "dulciuri fel de fel", unde am si intrat imediat sa vad reteta. Am zis, gata, asta e. Nu am stat pe ginduri, pentru ca aveam tot ce imi trebuia, chiar si forma, asa ca m-am apucat de treaba. Multumesc Miha, reteta e super.
Dar cum nu am renuntat la ideea mea de a-i face o surpriza mentolata sotului, am personalizat-o un pic.