joi, 4 aprilie 2013

Tarta TATIN

Sincera sa fiu, am aflat ca prajitura mea se cheama astfel vizionind o emisiune culinara transmisa pe postul tv Paprika.
Mi-a atras atentia titlul emisiunii, "Prajituri glamour", si pentru ca picasem fix pe inceputul transmisiei m-am hotarit sa vad despre ce este vorba.
Astfel am facut cunostinta cu un experimentat cofetar ce pregatise deserturi "subtiri" pentru vedete, printre acestea numarindu-se si Madona, pe care o surprinsese cu o tarta TATIN.
Si, ce sa vezi, era vorba tocmai despre prajitura pe care o preparasem eu ca sa imi intimpin copiii ce  veneau in vizita, cu singura diferenta ca maestrul folosise pentru tarta lui pere iar eu o facusem cu mere.
Ani de zile am pregatit aceasta prajitura, spunindu-i prajitura rasturnata, fara sa stiu ca are de fapt o denumire pretentioasa cu o istorie in spate si un personaj care a inventat-o.

"Tarta Tatin a fost facuta in urma unui accident, in bucataria hotelului Tatin, din Lamotte-Beuvron, Franta, la ceva mai mult de 150 de kilometri sud de Paris. Hotelul Tatin era condus de doua surori, Stephanie si Caroline Tatin. Stephanie Tatin era sefa bucatariei, iar legenda spune ca tarta cu pricina a aparut intr-o zi foarte aglomerata. 
Stephanie a pus la cuptor mere taiate, pudrate cu zahar, intr-un vas uns cu un strat foarte gros de unt. Merele respective urmau sa fie umplutura pentru o placinta cu mere. Doar ca a uitat tava in cuptor, iar merele s-au copt si s-au rumenit peste masura. Zaharul caramelizat a facut-o pe Stephanie sa inteleaga ca placinta este ratata, dar pentru ca oaspetii ei asteptau ceva dulce, a incercat sa salveze ce se mai putea salva si a acoperit merele cu aluatul de placinta, lasand foaia mult mai groasa. Cand aluatul s-a copt, Stephanie a rasturnat tarta si a dus-o la masa. Succesul tartei Tatin, care se nascuse in prima sa varianta, a fost total.
Tarta Tatin a facut din acel moment o lunga si dulce cariera in gastronomie. Ideea unei tarte care se pregateste "pe dos", si care este rasturnata pentru a fi servita a fost o inovatie, iar celebrul patiser Careme pomeneste despre "inventia" lui Stephanie Tatin in cartea "Patissier Royal Parisien", publicata in 1841.
Tarta Tatin a devenit un fel de mancare care a facut cu adevarat celebru hotelul surorilor Tatin. Istoricii au acordat fara nicio ezitare lui Stephanie Tatin patentul pentru crearea acestei prajituri celebre.

Reteta de baza nu a suferit foarte multe variatii. Si azi tarta Tatin se face la fel. Merele se coc bine, intr-un amestec de unt topit si zahar, la final fiind imbracate intr-un aluat simplu. Se serveste rasturnata, calda, eventual cu inghetata."

Nu ma pot compara cu marii cofetari, nu ma compar nici cu cei mai mici, insa consider notabila si reteta mea: prajitura cu mere caramelizate.



Ingredientele pentru pregatirea retetei au fost:
Pentru blatul prajiturii:
- 6 oua
- un pahar cu zahar tos
- un pahar cu faina 
- un plic praf de copt
- un plic zahar vanilat bourbon Dr Oetker
- 3 linguri cu ulei
Pentru caramel:
- un pahar cu zahar tos
- 50 grame unt
- 2 lingurite zeama de lamiie
- un virf de cutit de sare
Baza tartei: 4 mere mari, o lingurita de scortisoara macinata fin.
Dupa ce am spalat bine merele le-am curatat de coaja apoi le-am taiat in felii mari indepartind miezul cu seminte. Le-am stropit cu citiva stropi de zeama de lamiie ca sa nu oxideze si le-am dat deoparte pina am pregatit caramelul.


Zaharul pregatit pentru caramel l-am rasturnat intr-un vas teflonat, incapator, apoi l-am asezat pe flacara, urmarind atent sa nu se arda.


Cind a capatat culoarea si consistenta mierii de albine am adaugat doua lingurite de zeama de lamiie, untul - cu grija la aburii degajati, si un virf de cutit de sare, amestecind energic pentru omogenizarea amestecului.


Am asezat pe rind feliile de mere in compozitia din vas amestecind usor ca sa nu isi piarda forma. Am presarat scortisoara peste mere lasind vasul pe foc mic pina ce merele s-au inmuiat usor.


Sucul lasat de mere in amestec cu caramelul au imbracat frumos feliile intr-un strat uniform, ca o peltea - datorita pectinei. Luind cu grija fiecare felie le-am asezat intr-o tava pregatita din vreme, pe fundul careia am asezat hirtie de copt (preventiv).


Am pregatit apoi aluatul tartei.
Dupa ce am separat albusurile oualelor de galbenusuri, le-am batut spuma tare ca pentru bezea. Apoi am amestecat zaharul (un pahar) cu galbenusurile pina ce s-au transformat intr-o crema pufoasa, deschisa la culoare.


Am adaugat si cele trei linguri de ulei continuind sa amestec pentru omogenizare.


Adaugind compozitia peste albusuri am incorporat usor pentru a pastra volumul de aer, dupa care am adaugat faina, praful de copt si zaharul vanilat.


A rezultat un amestec omogen, aromat si usor pe care l-am turnat intr-un strat uniform peste merele caramelizate.


Tarta astfel pregatita am introdus-o la cuptor pentru aproximativ 30 de minute la o temperatura de 200 de grade Celsius, avind grija sa nu deschid usa cuptorului in urmatoarele 20 de minute. In felul acesta am evitat lasarea aluatului in mijloc.
Cind prajitura a trecut testul scobitorii am inchis focul lasind-o in cuptor cu usa intredeschisa pentru maxim 10 minute, asa incit racirea sa nu fie brusca. Astfel forma prajiturii se pastreaza, aluatul raminind pufos si frumos crescut pe toata suprafata.
Inainte ca prajitura sa se raceasca complet asezam deasupra un platou si o intoarcem scotind-o din tava, dupa care indepartam cu grija hirtia de copt.


Rezultatul va fi spectaculos.
Suprafata prajiturii va aparea ca o floare pirguita, pastrind totusi moliciunea pulpei feliei de mar aromat desi caramelul s-a contopit cu aluatul copt.
O prajitura perfecta, simpla si totusi cu clasa si stil.
Fabuloasa in combinatie cu un strat de frisca pudrat cu scortisoara, pentru accentuarea aromelor.




10 comentarii:

  1. Am făcut și eu ieri. Tot de prăjitură răsturnată o știu și eu. Mă gândeam că tarta Tatin se face cu aluat sfărâmicios, de tartă. Oricum am numi-o, e delicioasă, vreau să o refac, tare mult mi-a plăcut.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citind din curiozitate mai multe articole despre aceasta tarta am aflat ca, in reteta initiala s-a folosit o foaie de placinta mai groasa (posibil frageda) insa de-a lungul timpului varianta initiala a suferit diverse modificari atit in privinta aluatului cit si a umpluturii.
      In principiu, i se spune "tarta Tatin" pentru motivul ca se obtine prin rasturnare, restul fiind elemente nesemnificative.
      Pina la urma, conteaza rezultatul: un gust divin.

      Ștergere
  2. Eu nu faceam prea multe prajituri cind eram la mama fata, dar de cind sint maritata... hi, hi... fac des tarta din asta, de multe ori si cu aluat frantuzesc, dar de pe internet am aflat ca se cheama tarta tatin si povestea cum a fost inventata... Delicioasa in varianta cu frisca, mai ai ?!

    RăspundeţiȘtergere
  3. Cu siguranta te poti mandri cu aceasta tarta, imi inchipui cat e de buna si de aromata! Un weekend minunat iti doresc!

    RăspundeţiȘtergere
  4. Arata splendid, ideea ta s-o acoperi cu frisca imi place foarte mult, felicitari Kyra!

    RăspundeţiȘtergere
  5. Mmm, delicioasa la maxim!!!Nu refuz o feliuta:)Pup!

    RăspundeţiȘtergere