Salata de fasole fideluta cu maioneza si usturoi

Oameni asimilati populatiei urbane din timpuri imposibil de precizat, bunicii mei si-au pastrat dragostea pentru a lucra pamintul, caracteristica oamenilor de la tara, cu toate ca proprietatea lor era destul de limitata.

Nici un petec din gradina casei nu raminea nelucrat sau necultivat.

Dereticau fiecare palma de pamint asa incit sa scoata strictul necesar unei familii numeroase.

Apoi, au obtinut acordul de a gospodari o bucata de teren de pe malul Dunarii, pe care o numeau “bostana”.

Din primele zile ale primaverii si pina la prima zapada, roboteau cit era ziua de lunga printre straturile de legume, plivind, potrivind aracii sau punind apa la radacina rasadurilor, si - doar cind soarele dogorea in culmea cerului – adapostindu-se in coliba improvizata ca gospodarie de vara.

Nici unul din copiii celor doi batrini nu sarea vreo zi din saptamina ca sa nu treaca pe la ei, dupa orele de serviciu, sa ii ajute la munca, dar mai ales sa petreaca impreuna intr-o atmosfera vesela.

Incingeau o partida de pescuit, pastrind peste doar pentru o masa buna, la pregatirea careia participau toti.

Guri multe la masa, pestele neputind indestula pe toata lumea, pe masa isi gaseau locul si salatele din legume proaspete, una dintre ele numarindu-se printre preferintele culinare ale mamei mele – salata de fasole fideluta cu usturoi.

Am preluat aceasta reteta involuntar insa cu placere, transformind-o de-a lungul timpului in scopul rafinarii, oferindu-i ceva clasa.

Mai pe scurt, am inlocuit mujdeiul de usturoi simplu cu o maioneza cu usturoi, transformind-o intr-un aperitiv apreciat.

Pentru patru portii am avut nevoie de:

- 0.500 kg fasole fideluta proaspata

- o capatina usturoi nou

- 2 galbenusuri

- zeama de la o jumatate de lamiie

- sare, dupa preferinta

- ulei, cit se cere

Fasolea se curata, indepartind eventualele ate (preferabil este ca sa incercam pastaia inainte de a cumpara fasolea, astfel excluzind posibilitatea de a cumpara fasole batrina - cu ate).

Se spala bine dupa care se pune la fiert cu un praf de sare. 

Se fierbe pina devine frageda, intepindu-se usor cu furculita. Se scurge de apa in care a fiert si se lasa sa se raceasca bine.

Intre timp, curatam usturoiul apoi il punem in mojar si il pisam bine adaugind un virf de cutit de sare si doua linguri de ulei, rezultind o crema legata.

Pregatim maioneza din doua galbenusuri fierte, zeama de la o jumatate de lamiie si ulei cit se cere.

Se adauga crema de usturoi in maioneza omogenizindu-se, apoi se toarna compozitia obtinuta peste fasolea pastai.

Se amesteca totul usor pina la omogenizarea completa a ingredientelor, se rastoarna intr-un vas cu capac, introducindu-se apoi la frigider pentru cel putin doua ore.

Se obtine un aperitiv picant, numai bun de servit cu piine proaspata, potentindu-i aroma cu felii de castravete proaspat si doua - trei fire de marar, o gustare desavirsita daca este completata si cu o bere rece.