Panna cotta cu matcha si jeleu de pepene

Desert de duminica, cu fitze :).
Pe cit de simplu, pe atit de gustos!

Ingrediente:
- 300 grame smintina dulce 24% grasime
- 150 ml lapte
- 100 grame miere de albine (cantitatea de miere poate varia dupa gust)
- 2 x 10 grame plicuri gelatina maruntita Dr. Oetker
- 250 grame pulpa de pepene rosu
- 10 grame pudra matcha (2 lingurite)

Pregatim intii jeleul.
Curatam pepenele de simburi si il punem impreuna cu jumatate din cantitatea de miere de albine in blender.

Se mixeaza bine pina obtinem o masa pulpoasa fina pe care o vom incalzi usor, la o temperatura suportabila pentru deget.

Hidratam un pliculet de gelatina (10 grame) cu doua linguri de apa si o dizolvam incalzind-o la microunde timp de 15 secunde.

Se amesteca energic cu pulpa de pepene apoi se distribuie uniform in pahare.
Se introduc la frigider pentru o ora, timp in care vom pregati panna cotta cu matcha.
Smintina impreuna cu laptele si restul de miere de albine se pun intr-un vas si se incalzesc la foc mic amestecind continuu pina se omogenizeaza, compozitia trebuind sa fie doar usor calduta.
Se hidrateaza din nou un plic de pudra de gelatina, ca si in cazul jeleului, si se adauga amestecului de smintina.
La sfirsit se adauga si pudra de matcha, incorporindu-se in crema de smintina cu ajutorul unui tel.

Se scot paharele cu jeleu de pepene din frigider si se completeaza cu amestecul de matcha.
Se introduc iarasi in frigider pentru inca o ora, timp suficient ca compozitia sa se inchege.
Se decoreaza la alegere, cu bucati de pepene sau doar cu citeva picaturi de miere de albine.
Enjoy!

Dovlecei umpluti cu orez si legume - κολοκυθάκια γεμιστές με ρύζι

Legumele umplute cu orez – reprezinta unul dintre cele mai gustoase si agreate feluri de mancare grecesti, gatita in casa, cu rabdare, indeminare si multa dragoste.
Un preparat care te face sa simti caldura familiara a bucatariei in care mama roboteste cu placere, transformind legumele, cu miini sigure, in alintari culinare.  

Si asta, cred, datorita gustului echilibrat al umpluturii simple.

Va propun sa incercati experienta rasfatului contribuind personal la pregatirea celui mai clasic si simplu fel de mincare: dovlecei umpluti cu orez si legume - κολοκυθάκια γεμιστές με ρύζι

Pur si simplu delicios!

Citeva ingrediente va vor ajuta sa realizati un amestec cremos, cu o textura legata:

- o vinata potrivita,

- 150 grame ciuperci (eu am folosit conservate)

- un morcov mare,

- doua cepe,

- o legatura de patrunjel verde,
- o legatura de marar

- patru dovlecei proaspeti, carnosi

- 200 grame orez cu bob rotund,

- 50 ml ulei (de masline, de preferinta)

- sare, piper - dupa gust

- 50 grame pasta de rosii

- 250 ml apa
- 6 - 8 bucati rosii cherry

Curatam ceapa si o tocam marunt.

Intr-o tigaie incalzim uleiul de masline adaugind ceapa tocata pe care o vom cali la foc mic pina se inmoaie.

Intre timp curatam morcovul, il dam pe razatoarea mare si il rasturnam in tigaia cu ceapa.

Procedam in acelasi mod si cu ciupercile, pe care, in prealabil, le vom taia felii.

Se pregatesc dovleceii,  spalindu-se bine si curatindu-le coaja, urmind ca sa ii sectionam in doua transversal. 
Apoi, ajutindu-ne de o lingurita scoatem miezul, astfel incit sa obtinem niste tuburi cu pereti subtiri. Intepam cu o furculita din loc in loc pentru ca in timpul gatirii amestecul de umplutura sa poata absorbi lichidul din vas. 
Miezul scos se marunteste adaugindu-se peste celelalte legume din tigaie.

La fel se va intimpla si cu vinata.

Legumele isi vor lasa apa prin procesul de sotare ceea ce le va ajuta sa se inmoaie creind si baza pentru pre-gatirea orezului care constituie si umplutura principala. Pe acesta il vom adauga legumelor din tigaie dupa o spalare cu apa rece. Bobul va absorbi lichidul umflindu-se usor.

Adaugam sare si piper, dupa preferinta, omogenizind amestecul, apoi inchidem focul.

Se adauga si pasta de rosii inainte ca legumele sa se raceasca, apoi, lasam compozitia sa se odihneasca.

Se toaca frunzele de patrunjel si marar si se incorporeaza in amestecul pregatit.

Se umplu dovleceii cu compozitie, lasind cam un deget pina la margine, astfel incit, in timpul gatirii umplutura sa nu se reverse in afara.

Se stropesc cu putin ulei de masline, se adauga apa si rosiile cherry intregi, se presara un praf de sare deasupra si se introduce vasul la cuptor.

Se gatesc la 240 grade Celsius pentru aproximativ 30 de minute verificind ca apa sa nu scada complet, formind impreuna cu rosiile gatite un sos apetisant.

Mincarea este delicioasa atit calda cit si rece, poate mai buna rece, cu un adaos de smintina sau fara, pentru zilele de post.

Pofta buna!

Coaste de miel la cuptor cu legume fripte si couscous - Παϊδάκια αρνι με ψητά λαχανικά και κους κους

Vorbind despre coaste de miel involuntar zgindaresc memoria.

O amintire hazlie imi vine in minte si, de fiecare data, o retraiesc amuzindu-ma copios.

Calatorim cu avionul, cu probleme de serviciu, in Grecia.

In timpul liber ne vizitam rudele si stabilim intilniri cu fosti colegi de scoala, repatriati.

Ne insoteste peste tot un bun prieten, Dimitris (Μήτσος).

Locuitor din nastere al Atenei, se dovedeste cel mai bun ghid in materie de „locuri de vizitat musai” atunci cind vine vorba de „ora mesei”.

Poposim in cele mai autentice taverne, ne rasfatam cu cele mai populare preparate culinare locale si ne delectam cu cea mai buna muzica greceasca live,

Ciocnim cu ifos, conform obiceiului, batem ritmul cu palmele indemnind dansatorul la figuri indraznete, fredonam cu pasiune impreuna cu toata lumea cintece cu texte profunde in acorduri de bouzoukia., ba chiar legam citiva pasi de dans.

Nici nu ne dam seama cind trece timpul.

Ca o surpriza, pentru ultima seara, Mitsakos ne ofera o plimbare.

Mergem in Ano Liosia (Άνω Λιόσια), mai exact - in Chassia (Χασιά), o municipalitate mică a prefecturii  Attica (Αττικής), situata la nord - vest de capitala Atena.

Este o zonă rezidențială foarte retrasă, dominata de o pădure de pini la poalele Muntelui Parnitha (Πάρνηθος).

Aici, localnicii sint crescatori de oi si capre, si nu numai.

Multi dintre ei si-au deschis si cite o taverna in care pregatesc clientilor animalele sacrificate in batatura.

Dornici de a evada din aglomeratia urbana, atenienii profita de apropierea localitatii Chassia, careia i-a mers vestea pentru gratarele irezistibile, imbinind odihna cu o masa buna, fara prea mare deranj.

Gasim tavernele pline ochi dar nu ne descurajam, ba chiar ne bucuram sa ne asezam la o masa pe una din terasele largi, in lumina intima a lampioanelor si in aerul tare, mirosind a rasina.

In aceasta seara sintem invitati.

Dar nu stim ce ne asteapta!

Nici nu ne asezam bine ca si soseste ospatarul (σερβιτόρος), cu sortul infasurat in jurul mijlocului si fata toata un suris.

Cu comanda pregatita, noteaza constiincios tot ce ii spune Dimitris.

Ceva pina soseste mincarea?

Mitsos se destinde si, pe un ton indiferent, confirma: bere si ceva gustari (μεζέδες ).

Un inceput normal, zic.

Deci, party!

Ciocnim veseli, multumind pentru disponibilitatea si amabilitatea prietenului de a petrece timpul cu noi.

Pina la fundul sticlei soseste comanda: souvlaki de miel, kokoretsi, pulpa de miel la tava, etc, si coaste de miel la gratar .... multe coaste de miel la gratar.

La masa eram trei oameni.

Sotul meu, genul de persoana care se inhiba in fata unei mese pline cu mincare si care, in afara de preparatele foarte cunoscute nu suporta experiente noi, mai ales in exteriorul spatiului locuintei personale, mi-a aruncat o privire panicata.

Gen: „ma bazez pe tine”.

Zic (in mintea mea): voi gusta delicat, din orice, sa nu jignesc omul.

Dar totul era delicios!

Absolut fantastic!

Asa ca, de voie, de nevoie, am consumat ceva.

Prietenul nostru, incintat de faptul ca avea o companie placuta, ma indemna, ba chiar imi alegea cele mai bune bucati, impingindu-le spre mine.

„Maninca Florentina, maninca!” (Φάε Florentina, φάε!)

Era trecut de miezul noptii cind am pornit catre casa.

Dimineata, la ora 5 trebuia sa plecam la aeroport.

Ma simteam atit de ghiftuita ca nici nu ma puteam gindi la somn.

Mincasem atita miel cit pentru toata viata!

Ahahahahahaaaaaaaaa!

Va inchipuiti ce insemna un zbor cu avionul pentru mine atunci?

Ei da, am trecut totusi cu bine peste o cursa de pomina!

Cu speranta ca nu v-am plictisit prea tare cu patania mea, va propun o varianta proprie pentru coaste de miel la cuptor - o reteta de sezon, avind in vedere ca tocmai am petrecut Marea sarbatoare a Invierii.

  

Am ales trei bucati potrivite ca marime de carne de miel, pe care le-am asezonat din belsug cu sare si boabe de piper Szechuan (pentru gustul diferit fata de cel al piperului obisnuit. Nu este atat de picant si are o aroma asemanatoare lamaiei).

Printre bucatile de carne am imprastiat patru - cinci frunze de dafin, apoi am adaugat citeva crengute de oregano proaspat.

Am spalat si o mina de frunze verzi de lamiita si le-am tocat marunt rasfirindu-le peste carnea de miel.

Bineinteles, nu putea lipsi si oregano uscat, o lingurita, din provizia mea achizitionata direct de la sursa.

Citiva stropi de ulei de masline, tot de la sursa, 300 mililitri de vin alb sec, si gata.

Se acopera tava cu folie de staniol, sigilind bine, si se da la cuptor, pe o treapta apropiata de baza, la foc iute (240 grade Celsius), pentru doua ore.

Se scoate tava dupa ce a expirat timpul si, cu mare grija, ca sa nu va surprinda aburul eliberat de sub folie si sa va frigeti miinile, indepartati foaia de aluminiu.

Intoarceti incet bucatile de carne in tava, daca este nevoie mai adaugati o cantitate mica de vin (100 ml) si introduceti din nou tava la cuptor, pentru inca 30 de minute (verificati si, daca s-au rumenit) opriti focul lasind tava in cuptor.

Pentru garnitura am pregatit couscous cu legume fripte: vinete, dovlecei, ceapa rosie, ardei si rosii cherry.

Am taiat ceapa rondele, la fel si ardeii, asezindu-le in tigaia incinsa, fara ulei.

Rosiile le-am taiat doar in doua, iar vinetele si dovleceii le-am portionat in cuburi, adaugindu-le in tigaie alaturi de ceapa si ardei.

Dupa citeva minute, cind au fost gata, le-am scos intr-un vas si am presarat un praf de sare deasupra.

Le-am stropit cu trei linguri de ulei de masline

am presarat acelasi oregano original si am amestecat usor, ca sa nu se terciuiasca.

Pentru pregatirea couscous-ului am folosit ratia de un pahar couscous la un pahar si jumatate de apa fierbinte, acoperind pentru cinci minute cu o farfurie, asa incit acesta sa se gateasca la aburi pina devine pufos.

Am asamblat totul pe o tipsie, asezind in mijloc garnitura de couscous peste care am adaugat legumele fripte.

Deasupra am potrivit o portie de friptura, rumena, discret condimentata dar foarte gustoasa si suculenta.

Am meritat toate laudele acordate de cel mai critic consumator al preparatelor mele, sotul meu.

Si un pahar de retsina - cum altfel, rece si aromat.

Sardele la gratar cu sos de lamiie - Σαρδέλες ψητές με λαδολέμονο

Grecia

Intinderi stravezii, albastre, valurite.

Maluri stincoase si cactusi.

Plaje cu nisip matasos si cald, umbrele si sezlonguri.

Plimbarea Soarelui la orizont si raze ce mingiie trupuri.

Barci ce se leagana la mal.

Pescari bronzati pregatind navoade.

Vor pleca in noapte ca sa revina in zori cu capturi proaspete.

Nu dezamagesc niciodata, nu lipsesc la intilnire.

Insira fairplay marfa unul linga altul facind alegerea usoara.

Prietenosi si pusi pe glume isi striga pe un ton cintat sortimentul.

Se stiu de-o viata cu clientii, sint vecini, isi beau cafeaua la aceeasi cafenea, ca intr-o mare familie.

Sociabili si vorbareti, deschisi dialogului pe orice tema, impart aceeasi taverna cu turistii.

Iubesc mincarea simpla si sanatoasa, muzica traditionala di dansul.

Iubesc viata.

Grecii.

Pe-o insula.

Si noi.

Amintiri memorabile cu miros de alge, cu parfum de leandri, cu istoria sub talpi, cu ritmuri armonioase de bouzouki (Μπουζουκι) si gust sarat de caracatita, cu souvlakia (σουβλάκια) si syrtaki (συρτάκι).

Predispozitie intr-o zi ploioasa cu sardele fripte in meniu.

Sardele la gratar cu sos de lamiie - Σαρδέλες ψητές με λαδολέμονο

Ingrediente simple, putina munca si un gust divin.

- 1 kg sardele proaspete

- 50 ml ulei de masline

- zeama de la o lamiie

- 1/2 lingurita oregano uscat

- 1/2 legatura - doar frunzele - patrunjel

- sare de mare

- 1 catel de usturoi

Pentru garnitura, facultativ:

- rosii cherry

- dovlecei

- vinete

- masline

- brinza feta

Se curata sardelele de solzi apoi, cu o foarfeca de bucatarie se sectioneaza capul de trunchi fara sa se indeparteze

Apucind de cap se trag intestinele pestelui in afara.

Se face o taietura pe burta cu un cutit cu virful ascutit pina la baza cozii

Se prinde cu virful degetelor capatul coloanei vertebrale si se indeparteaza cu grija, asa incit sa scoatem doar oasele.

Obtinem astfel un filé curat

Dupa spalare se zvinta fileurile cu servetele de bucatarie si se aseaza intr-un vas, presarindu-le cu sare de mare. Se lasa astfel pentru cel putin o ora, carnea tragind doar atita sare de cita are nevoie, devenind ferma.

Se spala, se usuca superficial cu prosoape de hirtie si se frig pe o tabla incinsa, presarata cu un praf de sare ca sa nu se lipeasca pestele.
Se aseaza pe tabla intii cu partea cu piele

si, cind carnea se albeste (maxim 3 minute), se intorc cu grija pe cealalta parte.

* Se poate utiliza un gratar de sirma care inchide pestele la mijloc, pentru o intoarcere mai usoara.

Cind sint gata se scot intr-un vas si se pregateste sosul de lamiie.

Se amesteca zeama de la o lamiie

cu uleiul de masline

peste care se adauga patrunjelul tocat, usturoiul pisat si oregano, agitindu-se energic.

Se toarna sosul uniform peste peste lasindu-se vreo 20 de minute sa se patrunda aromele.

In acest timp puteti pregati o garnitura de legume fripte: vinete feliate, dovlecei si rosii cherry, pe care le veti garnisi cu masline si brinza feta.
Stropiti cu ulei de masline si potriviti de sare.
Veti avea parte de un regal!

Sigur, nu poate lipsi berea!
Curcubeu pe cerul gurii!